DNA a anunțat că adoptarea Ordonanței de Urgență care modifică Legile Justiției va avea ca efect decapitarea a două dintre secțiile importante ale acestui parchet. Șefii ambelor secții au fost numiți cu delegare și la 20 martie le expiră termenul, astfel că dosare grele aflate în diferite stadii ar putea fi blocate. Dănuț Volintiru conduce Secția pentru combaterea corupției, iar procurorul Mădălina Scarlat conduce Secția judiciară - ambele funcții fiind ocupate cu delegație care expiră la 20 martie.
Reacția DNA, dată publicității, arată că indiferent de procedura de numire parcursă, nu vor putea fi numiți șefi noi până la 20 martie, momentul expirării mandatelor.
De menționat că și actualul șef al DNA, Călin Nistor, a fost numit la 8 ianuarie prin delegare, pentru șase luni. Or, noua ordonanță de urgență, emisă marți de Guvern, prevede că delegarea durează doar 45 de zile. După publicarea în Monitorul Oficial, ordonanța intră în vigoare și este de urmărit dacă se va pune în discuție aplicarea termenului de 45 de zile și pentru funcția pe care o ocupă acum Călin Nistor.
DNA are nu mai puțin de 26 de procurori în acest moment care au delegații care urmează să expire în vară. Pe lângă Călin Nistor, șeful interimar al DNA, mai sunt alți 11 șefi de secții sau de serviciu la sediul central și în teritoriu, cu diferite termene de expirare a delegării, din februarie până în iulie sau august.
Mai sunt 11 procurori care au venit la DNA de la alte parchete, fără funcții de conducere, a căror delegare expiră, de asemenea, în următoarele luni. În aceeași situație se mai află și trei procurori DNA delegați să ocupe funcții la alte parchete, printre care și la Parchetul General. Lista lor poate fi consultată aici, cu mențiunea că Gheorghe Popovici, adjunctul secției de combatere a corupției a plecat deja de la DNA.
„Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu”, se arată în comunicatul DNA.
O altă critică la adresa ordonanței, formulată de DNA se referă la introducerea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație. ”În lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod (Modificarea art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004).”, mai arată DNA.
Alte critici ale DNA
Având în vedere proiectul ordonanței de urgență de modificare a celor trei legi ale Justiției, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA își exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât și cu privire la conținutul acestuia și atrage atenția asupra blocării activității.
Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanții magistraților, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeași zi în care ordonanța a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanță deosebită, care vor afecta semnificativ funcționarea autorității judecătorești.
Trebuie menționat că Direcției Naționale Anticorupție nu i-a fost comunicată nici în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observațiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass media.
Nu există nicio urgență și nicio situație extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanță de urgență a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcție a magistraților.
Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat.
În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor.
Avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condițiilor de vechime pentru numirea în funcții de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuții să nu dețină experiența necesară exercitării corespunzătoare a atribuțiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004), se arată în comunicatul DNA.
Ordonanța adoptată de Guvern, prin care sunt din nou modificate Legile Justiției a fost criticată de procurorul general, Augustin Lazăr, de asociații ale magistraților, dar și de politicieni. Opoziția a cerut ieșirea în stradă la proteste. PNL a anunțat demersuri pentru sesizarea Comisiei de la Veneția, cel mai înalt for cu autoritate legislativă în UE, dar care are doar dreptul de a face recomandări. Președintele Iohannis a criticat, la rândul său Ordonanța adoptată de Guvernul Dăncilă.
De la Bruxelles, reacțiile au fost până acum reținute, cum este, de pildă, cazul vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, care a spus că nu a fost informat despre conținutul ordonanței.
Ordonanța nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial.
