Tudorel Toader a pus pe site-ul Ministerului Justiției un proiect de Hotărâre de Guvern prin care SIIJ, secția specială de investigare a magistraților, contestată de magistrați și opoziție deoportivă, primește nu mai puțin de 41 de posturi.
Este vorba despre posturi de 25 de posturi de ofițeri și polițiști judiciari, de șapte specialiști (antifraudă, după cum scrie în nota de fundamentare), de șase posturi de personal auxiliar și de trei posturi enunțate ca „personal conex”.
Între posturile pe care le dorește suplimentate ministrul Tudorel Toader nu se află și noi posturi de procurori la Secția care îi cercetează pe magistrați. Această secție și-a început în octombrie anul trecut activitatea și are până acum 15 procurori. Șeful acesteia este un procuror care a venit de la Inspecția Judiciară, Gheorghe Stan, apropiat de actuala putere, iar Adina Florea, cel mai activ dintre angajații acestei secții. Stan anunța, în prima sa conferință de presă, că la SIIJ urmează să vină procurori noi. Tot atunci, a spus că ar fi preluat de la DNA mii de dosare care le fuseseră deschise magistraților în anii trecuți, însă, a doua zi, Secția de procurori a CSM l-a acuzat că spune neadevăruri.
Ministrul Toader susține că este nevoie de peste 40 de noi posturi la SIIJ pentru că volumul de muncă este foarte mare, iar angajații actuali - care nu sunt procurori - sunt delegați în marea lor parte de la alte parchete. Nu își pot lua concedii și nici week-end-uri libere, mai spune Toader în Nota de fundamentare.
Verva de care dă dovadă SIIJ s-a consemnat în dosarele pe care le-a deschis, de pildă, Laurei Codruța Kovesi, care este cercetată în două dosare, fosta șefă a DNA fiind dealtfel primul magistrat de care s-a ocupat secția specială. Kovesi, la rândul său, spune că SIIJ urmărește denigrarea sa, făcând un dosar mediatic, nu unul judiciar, pentru a-i ruina șansele în cursa pentru desemnarea ca procuror-șef al EPPO.
De asemenea, după DNA a informat recent Radio Europa Liberă că SIIJ a cerut cinci dosare, altele decât TelDrum, și care au fost trimise în original procurorilor conduși de Gheorghe Stan. Ar fi vorba despre dosare legate de Sebastian Ghiță și de omjul de afaceri Alexander Adamescu.
În cazul TelDrum, secția de investigare a magistraților a pretins că i-ar sta în competență să preia dosarul în care este investigată fraudarea a peste 20 de milioane de euro din fonduri europene de către compania girată de Liviu Dragnea și apropiații săi. Procurorul general, Augustin Lazăr, a decis însă că dosarul rămâne la DNA.
SIIJ a făcut obiectul a patru ordonanțe de urgență adoptate după ce prin modificările la Legile Justiției a fost stabilită funcționarea acesteia. Două dintre acestea au fost adoptate anul trecut, iar alte două, în acest an. Înființarea și modul de funcționare al acestei secții speciale au fost contestate la CCR. Până acum, doar una dintre pronunțări ale CCR a considerat constituțională înființarea ei. Urmează și o altă analiză, pe baza unei alte contestații.
Despre SIIJ s-a spus, încă de la momentul înființării ei - prin modificările la Legile Justiției -, că este o formulă de manipulare și de intimidare a magistraților. De la Comisia Europeană, Comisia de la Venezia și GRECO, până la opoziția din România, magistrații care protestează și oamenii din stradă au cerut desființarea sa.
După cum spuneau membrii Comisiei de la Venezia în vara anului trecut, înființarea acestei secții de către actuala coaliție guvernamentală este o atingere adusă independenței magistraților, pentru că procurorii acesteia pot fi controlați de ministrul Justiției. Comisia de la Venezia mai arăta și că nu ar putea fi eficientă o secție care să se ocupe de la București de presupuse fapte de corupție ale magistraților, în condițiile în care, în trecut, o secție aflată în subordinea DNA avea oameni în plan local.
