Negocierile pentru componența viitoarei Comisii Europene abia au început, însă sunt puține șanse ca România să mai obțină un post de comisar precum cel al dezvoltării regionale sau cum a fost cel al agriculturii, cele două portofolii pe care România le-a deținut de la momentul aderării, prin Corina Crețu și Dacian Cioloș.
La nivel declarativ, că șansele sunt mici pentru un portofoliu greu în Comisia Europeană, a spus și ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, într-o conferință de presă.
Potrivit mai multor surse politice de la București, consultate de Europa Liberă, se prefigurează obținerea postului de comisar pentru extindere. Lucrurile s-ar mai putea schimba în următoarele săptămâni, pe fondul excluderii țărilor din estul Europei de la desemnarea candidaților pentru instituțiile-cheie ale UE, în urma negiocierilor în care Franța și Germania și-au împărțit posturile cele mai importante - președinția Comisiei, președinția Consiliului European, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă.
La București, au apărut voci care critică împărțirea funcțiilor în prima etapă, cum este cazul lui Traian Băsescu. De asemenea, Siegfried Mureșan, de la PNL, care este vicepședinte al grupului PPE, cere Guvernului să solicite, din aceleași motive, un post de vicepreședinte al CE.
Au existat, spun sursele citate, discuții de principiu ale președintelui Klaus Iohannis în cadrul Consiliului European, unde s-au reunit șefii de stat și de guverne ai UE. De asemenea, au existat întâniri exploratorii și ale Vioricăi Dăncilă la Bruxelles, unde a cerut, de principiu, un portofoliu dintre Transporturi, Energie, Extindere și Economie Digitală.
Surse convergente de la putere și opoziție spun că un post de comisar pentru extindere câtă vreme lărgirea UE nu este o prioritate în acest moment reprezintă un portofoliu slab. „Foarte slab pentru a șaptea țară ca mărime din Europa și a doua, din Europa de Est”, spunea un interlocutor cu acces în culisele politicii de la București. „Dar, aceasta este imaginea României în Europa acum, după guvernarea PSD”, a continuat sursa citată.
Chiar și așa, potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, există posibilitatea ca un comisar pentru extindere să nici nu fie în viitoarea Comisie Europeană, iar dacă va exista, România va avea de făcut față competiției pentru un astfel de post cu Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația, toate aspirante la acest domeniu.
Cine negociază
Oficial, Guvernul este cel care desemnează comisarul, așa cum s-a întâmplat de la momentul aderării UE. Însă, de negocierea postului din Comisie se ocupă și Guvernul, precum și președintele, ca o cutumă deja instalată, mai ales că fac parte din familii politice diferite.
La momentul numirii lui Dacian Cioloș la Agricultură, Traian Băsescu a fost cel care a purtat negocierile pentru obținerea postului în Comisia Barroso, în 2009, când premier era Emil Boc, un politician care nu a fost în competiție cu șeful sgtatului la acea vreme. Apoi, la desemnarea Corinei Crețu, decizia a fost a lui Victor Ponta, premier la acea vreme, care a avut și acordul și ajutorul la negocieri al lui Traian Băsescu, președinte aflat în relație de coabitare cu Guvernul anului 2014.
În privința persoanei care va pleca la Bruxelles în postul de comisar sunt o mulțime de speculații și, mai ales aspiranți. Se pare că există în mai multe partide, și la PSD, și la PNL, ca și la Cotroceni, oameni care ar viza o astfel de funcție. Deocamdată însă, portofoliul este cel care se negociază. Iar persoana desemnată de București, fie că întrunește sau nu consensul politic, va trebui să fie acceptată de președintele Comisei și de Parlamentul European.
Facebook Forum