Linkuri accesibilitate

Foștii judecători Toni Greblă și Augustin Zegrean demontează teoria că din cauza CCR nu se pot cumpăra cartelele prepay cu buletinul


Fostul judecător CCR Toni Greblă, a fost achitat în dosarul de corupție și acuză SRI că i-a amenințat pe judecătorii Curții înainte de a se da o decizie în privința cartelelor prepay și a legilor de tip Big Brother.
Fostul judecător CCR Toni Greblă, a fost achitat în dosarul de corupție și acuză SRI că i-a amenințat pe judecătorii Curții înainte de a se da o decizie în privința cartelelor prepay și a legilor de tip Big Brother.

Foștii judecători ai CCR contrazic afirmațiile potrivit cărora din cauza Curții nu se pot cumpăra cartele prepay doar cu buletinul și că Alexandra Măceșanu ar fi putut să fie salvată dacă decizia era alta. Ei spun că Parlamentul nu a făcut nimic timp de cinci ani pentru a rezolva această situație.

Cazul șocant din Caracal a repus în discuție tema cumpărării cartelelor prepay doar cu buletinul. La nivelul Guvernului s-a constituit un Comitet interministerial, condus de Raed Arafat, care susține că trebuie clarificat regimul cartelelor prepay.

„Cartelele neidentificabile îngreunează în unele apeluri de urgență realizarea unei corelări sau identificarea persoanei care apelează sau a telefonului de la care se apelează și care poate să fie corelat cu o adresă cu un buletin și să ne permită să știm cine este persoana sau a cărei persoane este telefonul folosit”, a declarat Raed Arafat, potrivit Agerpres.

Totul a plecat însă în urmă cu opt ani, când în Parlament au fost depuse mai multe proiecte de lege care prevedeau cumpărarea acestui tip de cartelă doar pe baza buletinului. La finalul procesului legislativ, în septembrie 2014, legea a fost declarată neconstituțională de CCR.

Ce a urmat de aici, explică chiar foștii judecători Toni Greblă, reținut la scurt timp după această decizie, și Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale.

Amândoi spun că legea a fost declarată neonstituțională deoarece avea mai multe hibe. Scăpări pe care Parlamentul sau Guvernul nu s-au mai deranjat să le repare în următorii cinci ani. Legea a fost abandonată, iar interesul a fost resuscitat abia după evenimentele din Caracal.

„Nimic nu împiedică legiuitorul, fie Parlament, fie Guvern, să hotărască la un moment dat, cum este și cazul de față, ca să poate fi cumpărate așa zisele cartele prepay numai cu declararea datelor de identificare ale celui care cumpără o astfel de cartelă, adică pe bază de buletin. Curtea Constituțională nu a spus că ar fi neconstituțional în integralitate, a zis vedeți cui dați buletinul ca să vă vândă o cartelă și ce face cu datele din buletin”, a declarat Toni Greblă pentru Europa Liberă.

Augustin Zegrean afirmă că s-a făcut multă vâlvă în jurul subiectului, dar apoi parlamentarii au renunțat la proiect.

„Nu a mai făcut nimeni nimic, au făcut scandal, ne-au arătat cu degetul, ne-au amenințat că o să vină teroriștii și o să distrugă țara, dar nu s-a întâmplat nimic. Nu au venit teroriștii să ne distrugă țara, dar nici nu au făcut un nou proiect de lege sau nu au modificat legea. O lege declarată neconstituțională poate să fie refăcută. De ce nu au revenit cu legea după ce le-am declarat-o neconstituțională, de ce nu au pus-o în acord cu decizia CCR?”, este întrebarea lui Zegrean pentru cei care dau vina pe judecătorii Curții că se pot cumpăra la liber cartelele prepay.

El explică ce trebuia modificat în legislație.

„În proiectul de lege nu se scria ce se întâmplă cu datele personale, cine le stochează, cine le distruge, când, cum, cât se păstrează acolo”, a afirmat pentru Europa Liberă Augustin Zegrean.

„Chestiunea care a pus-o în dezbatere Curtea Constituțională a fost următoarea: în această situație, cartelele prepay nu mai pot fi vândute nici la chioșcurile de ziare, nici la vânzătorii de bilete RATB, căci trebuie să fie asigurată confidențialitatea datelor cu caracter personal. Cei care vând cartele prepay cu buletinul trebuie să fie abilitați să utilizeze date cu caracter personal. Toți cei care astăzi pot să încheie contracte pentru diverse rețele de comunicații, pot să vândă și acele cartele prepay cu buletinul pentru că ei sunt deja autorizați să folosească date cu caracter personal. În decizia CCR a fost vorba doar de grija pentru folosirea datelor cu caracter personal de persoanele abilitate de lege. Legiuitorul român poate să stabilească ca să fie vândute așa zise cartele prepay cu buletinul numai de acei vânzători și spații care pot asigura protecția datelor cu protecție personală”, a explicat și Toni Greblă.

Implicare SRI în decizia CCR, efectele deciziei în cazul salvării Alexandrei

Toni Greblă și Augustin Zegrean declară că s-au simțiți amenințați în 2014 de SRI în cazul deciziei privind cartelele prepay și legile Big Brother. Fostul președinte al Curții Constituționale susține că din cauza presiunii SRI, nemulțumit de decizia luată de CCR, Toni Greblă a fost anchetat și reținut în martie 2015, fiind acuzat de fapte de corupție. Procurorii l-au acuzat de trafic de influență, fals în acte și coordonarea unui grup infracțional, însă a fost achitat definitiv în instanță

„Domnul Greblă a și pățit-o atunci, în legătură cu asta a fost a doua zi arestat. Greblă a fost reținut datorită presiunii SRI, categoric da. Miercuri am votat legea privind siguranța cibernetică, Greblă a votat împotrivă și a doua zi a fost luat și dus la DNA. Orice om cu mintea la purtător face legătura. Nu a ieșit directorul SRI și ne arăta cu degetul, chiar făcea cu degetul, ne amenința că vedeți voi ce se întâmplă, că vin teroriștii și distrug țara? A spus o să știu pe cine o să arăt cu degetul”, își aduce aminte Augustin Zegrean.

Actualul Secretar General al Guvernului, Toni Greblă, adaugă că s-a simțit amenințat în 2014.

„Ce a făcut atunci SRI-ul este de netolerat. Directorul SRI care a declarat atunci citez <<dacă se va întâmpla un atentat la siguranța națională, voi ști pe cine să arăt cu degetul>>, adică pe judecătorii CCR. Au fost declarații publice care au fost mai mult decât presiuni, au fost amenințări la adresa Curții și judecătorilor CCR, în special pentru celelalte legi, așa zise Big Brother. Toți judecătorii Curții au simțit aceste presiuni, dar soluțiile care au fost date le apreciez și acum ca fiind corecte. ”, a spus Greblă.

Deși mai multe voci au afirmat în spațiul public că din cauza acelei decizii a CCR din 2014, Alexandra Măceșanu putea să fie identificată mai ușor, foștii judecători au o altă poziție.

„Nu știu dacă în cazul acesta cartela prepay este de vină în tragedia imensă și durerea imensă care s-a creat în familia unor oameni. Nici măcar această soluție cu cartele prepay luate cu buletinul nu va rezolva ceea ce se dorește astăzi, pentru că țări învecinate nouă, multe țări, vând cartelele acestea la liber și este foarte ușor ca cineva să cumpere din Bulgaria 5.000 de cartele și să le împrăștie prin toată țara”, spune Greblă.

Augustin Zegrean este însă mai tranșant.

Nu are nici o legătură una cu alta. Ei își caută acum tot felul de scuze, prin vocea lor sau prin vocea altora pentru ceea ce s-a întâmplat. Nu este nimeni vinovat decât ei, erau la poartă și nu au intrat deși legea le permitea să intre, să fim serioși. Am auzit unii care spuneau că e Curtea Constituțională de vină. Mai urma să spună că judecătorii Curții trebuiau să meargă să spargă ei ușa. Dușmanii sunt aici în interior și nu își fac treaba. Nu trebuie să vină nimeni să ne distrugă, ne distrugem singuri”, este poziția lui Augustin Zegrean.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG