Dan Barna are 44 de ani și a intrat pe scena politicii abia în 2016, din postura de tehnocrat. Ca expert în accesarea fondurilor europene, a fost cooptat ca secretar de stat în guvernul condus de Dacian Cioloș, la Ministerul Fondurilor Europene, condus pe atunci de Cristian Ghinea, acum europarlamentar USR. Botezul în politică a avut însă loc abia la alegerile parlamentare din decembrie 2016, când Dan Barna a fost ales deputat USR de Sibiu, orașul unde s-a născut.
În 2017, Barna a ieșit câștigător din lupta internă a USR, în care apele se despărțiseră între tabăra Nicușor Dan și tabăra Ghinea-Barna. Nicușor Dan și-a dat demisia din partid, iar Dan Barna a fost ales președintele USR. Conflictul, așa cum l-a descris la vremea respectivă Nicușor Dan, s-a acutizat pe tema poziționării partidului față de „familia tradițională” și referendumul din 2018, când românii au fost chemați să aleagă dacă vor să fie scris în Constituție că o căsătorie presupune reuniunea dintre „un bărbat și o femeie”, nu „între soți”, cum scrie în prezent. Barna și Ghinea erau descriși ca reprezentând aripa „progresistă”, care nu dorea ca referendumul să fie susținut de USR, în timp ce aripa „conservatoare” dorea susținerea referendumului. Nicușor Dan dorea să „împace” ambele tabere, mai ales că mulți din aripa „conservatoare” erau grupați în jurul său de la începuturile USR. Nu a reușit, iar Barna a ieșit câștigător.
În vara lui 2019, Dan Barna a fost desemnat candidatul Alianței USR-PLUS la președinție, urmând să formeze un tandem cu Dacian Cioloș pentru funcția de premier, deși acesta este ales europarlamentar la Bruxelles. Cu toate acestea, în campania electorală se marșează destul de rar pe ideea că Dan Barna vine la pachet cu Dacian Cioloș premier.
Cu o lună înaintea startului campaniei electorale, Barna a fost reales președinte al USR, cu 65% din voturi. A avut un contracandidat vocal, pe deputata Cosette Chichirău, care i-a contestat autoritatea în partid, obținând însă doar 31% din voturi.
Viața înainte de politică. Afacerile lui Barna cu fondurile europene
Licențiat în drept, la Universitatea București, cu un masterat în management de proiecte la Politehnică, Dan Barna s-a specializat în atragerea și gestionarea fondurilor europene, făcând cursuri atât în România, cât și în străinătate.
Barna a lucrat în Ministerul Tineretului și Sporturilor, pe vremea lui Crin Antonescu, între 1996 și 1999, a lucrat pentru Transparency International la crearea Centrului de Consiliere Anticorupție pentru Cetățeni, a lucrat cu Salvați Copiii sau cu Delegația Comisiei Europene la București, unde a coordonat campaniile de informare privind Fondul Europa, conform CV-ului său.
Banii și cariera și i-a făcut însă în consultanța și training-urile pentru accesarea și gestionarea fondurilor europene, prin firma sa Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG. Barna a înființat firma în 2007, la București, împreună cu Ana Laura Buzatu, George Horia Ion Ionescu și Dragoș Jaliu. Administratorul firmei era chiar proaspăta soție a lui Barna, Olguța Totolici, cu care acesta s-a însurat în 2007 și despre care spune că „a fost impresionată, sper, de magnifica tocăniță pe care știam s-o gătesc”.
Din 2009, Dan Barna și prietenul său, Dragoș Jaliu, rămân singuri în firmă, iar Barna și soția sa ies din companie în 2016, atunci când Barna se instalează ca secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. Din 2019, în firmă intră alături de Dragoș Jaliu soția sa, Felicia Mirela, precum și Cristina Pojoga și Raluca Prelucă, partenere ale acestuia în proiecte cu fonduri structurale europene.
Din 2017, Dan Barna investește, împreună cu Dragoș Jaliu, în Risky Business, un fond de investiții din Cluj, care finanțează start-up-uri din domeniul IT și le ajută să se dezvolte. Barna deține 3,52% din acțiuni, în total fiind 37 de acționari, persoane și firme, majoritatea antreprenori din domeniul IT.
În perioada cât a activat în mediul privat, Dan Barna a lucrat însă foarte mult cu statul, în proiecte pe fonduri europene. Firma sa a avut contracte cu Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea, în 2009, cu Ministerul de Interne în 2011 și 2013, cu Ministerul Fondurilor Europene în 2013, cu Ministerul Justiției în 2014 sau cu Prefectura Constanța și Consiliul Județean Ialomița, conduse de PSD, în 2012, respectiv 2014. Conform Sistemului Electronic de Achiziții Publice, aceste contracte s-au ridicat, în perioada în care Barna era acționar în firmă, iar soția sa era administrator, la circa 6,2 milioane de lei cu tot cu TVA, adică aproximativ 1,4 milioane de euro.
Potrivit unei investigații RISE Project, din 2007 până în prezent, firma lui Dan Barna a fost sau este parteneră în 20 de proiecte pe fonduri europene, cu instituții publice sau fundații. Valoarea totală a proiectelor europene se ridică la peste 166 de milioane de lei (peste 35 de milioane de euro, la cursul de schimb actual). Ancheta jurnaliștilor de la RISE Project arată că în unele din aceste proiecte, Dan Barna și firma sa au canalizat banii europeni către firme beneficiare unde lucrau prieteni de-ai lui Barna sau chiar sora acestuia, Gabriela Popa. De asemenea, într-unele dintre aceste proiecte au avut loc achiziții supraevaluate sau angajări făcute de formă, mai arată RISE Project. Autoritățile de control și chiar DNA Alba nu au găsit nimic ilegal în proiectele în care a lucrat firma lui Dan Barna, aceasta având și rol de a verifica buna gestionare a banilor europeni cheltuiți în aceste proiecte.
Departamentul de Luptă Antifraudă a anunțat însă că verifică unele dintre aceste proiecte, pentru a vedea cum au fost cheltuiți banii europeni. Barna a acuzat că această instituție este în subordinea Guvernului României, condus la vremea respectivă de Viorica Dăncilă, și i-a acuzat pe jurnaliștii de la RISE Project că au făcut ancheta „la comandă”, fără însă să aducă vreo dovadă în acest sens. De asemenea, procurorii anticorupție au deschis un dosar in rem, pentru a verifica dacă există fapte penale în cazul neregulilor semnalate de jurnaliști în proiectele derulate de firma lui Dan Barna.
„Averea” oficială a lui Dan Barna
Liderul USR deține un apartament în București și două în Sibiu, împreună cu soția sa, Olguța Totolici. Banii lui Barna din conturi și fonduri de investiții aproape s-au triplat din 2016 până în prezent. În 2016, el avea echivalentul a circa 134.000 de euro în conturi și fonduri de investiții, conform declarației de avere, iar în 2019 suma totală ajunge la circa 354.000 de euro.
Salariul lui Dan Barna a scăzut în cei trei ani de când este deputat. În 2016, declara un salariu lunar de circa 2.800 de euro pe lună, de la firma sa, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG. În 2019, salariul declarat de la Parlament pentru anul anterior este de circa 2.200 de euro pe lună.
Și venitul soției lui Barna a scăzut, ea fiind șefa unui departament din compania Petrom: dacă în 2016, Barna declara că Olguța Totolici câștiga circa 7.200 de euro pe lună, în 2018 venitul acesteia a fost declarat la un echivalent în lei a circa 6.200 de euro pe lună. Dan Barna a stârnit o controversă prin faptul că în cea mai recentă declarație de avere nu a completat și cât câștigă soția sa de la Petrom, însă ulterior liderul USR a anunțat că venitul acesteia a rămas neschimbat față de anul anterior.
Facebook Forum