Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să dea verdict definitiv la solicitarea lui Liviu Dragnea de recurs în casație la comdamnarea la închisoare de trei ani și jumătate. Este o cale extraordinară de atac pe care avocații fostului lider PSD o folosesc pentru a-l elibera din închisoare, unde se află din luna mai a anului trecut. Decizia a fost amânată săptămâna trecută de instanța supremă.
Până acum, Dragnea s-a adresat Tribunalului UE, iar în România a mai folosit și o altă cale de atac, contestația în anulare, toate aceste demersuri fiind respinse.
Recursul în casație la care au apelat avocații lui Liviu Dragnea invocă faptul că fapta pentru care a fost trimis în închisoare, „instigare la abuzul în serviciu”, nu figurează în Codul penal. Mai exact, avocații săi spun că, potrivit definiției acceptate de Curtea Constituțională la abuzul în serviciu, instigarea nu intră între faptele pedepsite.
Ce se poate întâmpla astăzi
- Judecătorii instanței supreme pot respinge recursul în casație, iar Dragnea se retrage la închisoare, epuizându-și, astfel, și a doua cale de atac a sentinței pe care o avea la îndemână.
- Dacă este admis recursul în casație, se pot întâmpla, de asemenea, două lucruri
- condamnarea este anulată prin achitarea inculpaților, iar Liviu Dragnea iese din închisoare
- se rejudecă procesul, cel mai probabil de la faza de apel, adică de la completul de cinci judecători, care poate avea loc fie cu Dragnea în închisoare, fie eliberat cu măsură preventivă
Liviu Dragnea se consideră nevinovat, așa cum a declarat săptămâna trecută, când a fost adus de la Penitenciarul Rahova, unde își execută sentința. Dragnea a spus că acesta și motivul pentru care nu a plătit până acum prejudiciul, de 60.000 de lei, plătit în solidar de toți inculpații din dosar.
Sentința din primă instanță în dosarul angajărilor fictive. Dragnea, trei ani și jumătate, cu executare
Procesul lui Liviu Dragnea a început în ianuarie 2017 pe fond. Liviu Dragnea, alături de fosta sa soție, Bombonica, și de alți 10 inculpați, au fost judecați pentru că în perioada iunie 2006-decembrie 2012, două secretare de la PSD Teleorman, condus de Liviu Dragnea, au fost angajate la Protecția copilului fără să fi mers la serviciu vreodată. Liviu Dragnea a negat acuzația de abuz în serviciu, spunând că nu a știut că acestea nu se prezentau la instituția finanțată din bani publici, la care lucra și soția sa.
Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. „Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivare.
„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, au arătat judecătorii în decizia din primă instanță, din 21 iunie. Apelul a fost invocat a doua zi de Liviu Dragnea și de procurorii DNA.
În luna mai a anului trecut, completul de cinci judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut verdictul primei instanțe.
. Inculpații din dosar au primit pedeapsă cu suspendare, dar, spre deosebire de Liviu Dragnea, ei nu aveau condamnări anterioare. Președintele PSD și al Camerei Deputaților mai primise o condamnare la închisoare cu suspendare în dosarul referendumului.
Fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a fost achitată în acest dosar - a plătit prejudiciul încă în etapa de fond a procesului și și-a recunoscut vina.
Facebook Forum