Coronavirus România: Deconstruirea unor zvonuri apărute în plină pandemie

Actualizare

Mesajul care circulă intens în aceste zile pe internet atribuit celebrului Institut Johns Hopkins nu este un text distribuit sau conceput de profesorii sau cercetătorii universității de medicină cu același nume, după cum ne-a declarat un purtător de cuvânt al Institutului:

„Am văzut circulând zvonuri și dezinformări despre coronavirus pe social media și am primit multe întrebări din partea [presei] despre aceste mesaje. Zvonuri și dezinformări precum acesta pot circula facil în comunități în timpul unei crize. Zvonurile pe care le-am văzut în volum mare sunt cele care citează un imunolog al Johns Hopkins sau un expert în boli infecțioase. Nu cunoaștem originea acestor zvonuri și ele nu au credibilitate”.

Reprezentanții Institutului Hopkins subliniază că revizuiesc permanent informațiile despre coronavirus pe care le publică experții din domeniile prevenirii infecțiilor, managementului de urgență și medicinii de urgență.

Pe grupuri de Facebook sau Whatsapp circulă și în România o așa-zisă recomandare a prestigioasei universități americane Johns Hopkins despre prevenirea infecției cu noul coronavirus. O parte dintre informațiile apărute în acel mesaj sunt adevărate, altele simplifică date oferite de Institutul Johns Hopkins sau sunt inexacte, dar pe cele mai multe, cercetătorii le numesc preconcepții sau neînțelegeri.

E adevărat, de pildă, că virusul care produce Covid-19 poate supraviețui de la câteva ore la câteva zile, iar cercetătorii de la Universitatea John Hopkins enumeră printre măsurile necesare pentru evitarea coronavirusului evitarea surpafețelor care sunt atinse de foarte mulți oameni, cum ar fi mânerele de la coșurile de cumpărături. Apoi coronavirusul nu este nici viu, nici mort, de aceea este și atât de greu de omorât. Spălatul pe mâini cu săpun este recomandat, la fel și dezinfectarea cu alcool.

Textul care a circulat are o lungime de 600 de cuvinte și este atribuit unui cercetător fără nume de la universitatea Johns Hopkins din SUA și enumeră o serie de mituri, combinând adevăruri cu informații simplificate, lucruri scoase din context și informații false.

Originea textului a fost identificată de un site american de factchecking pe un forum (community chat) pe data de 24 martie. Mai jos, fiecărui punct, tradus din textul original în limba engleză, i-au fost adăugate explicații științifice și un verdict.​

+++ Informațiile din acest articol au fost elaborate împreună cu:

Dr. Ana Purel - Medic specialist pediatru

Monica Brînzac - Asistent de cercetare, Departamentul de Sănătate Publică, UBB Cluj-Napoca

Dr. Marius Ungureanu - Lector universitar, Departamentul de Sănătate Publică, UBB Cluj-Napoca

+++ În analiza mesajului circulat pe rețelele de socializare au fost utilizate surse științifice, deschise, inclusiv centrul oficial de resurse despre noul coronvirus al Johns Hopkins.

Textul mesajului punct cu punct:

* Virusul nu este un organism viu, ci o moleculă de proteină (ADN), învelită într-un strat protector de lipide (grăsime), care atunci când este absorbită de celule din mucoasa oculară, nazală sau bucală își schimbă codul genetic (suferă o mutație) și devine o celulă agresivă și capabilă de multiplicare.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• Virusurile compun una dintre subgrupele microorganismelor. Chiar dacă este microscopic, un virus este un organism.
• Un virus nu are capacitatea de a se reproduce singur, ci doar după ce a infectat celule ale unei gazde. De aceea, virusurile sunt considerate la limita organismelor vii.
• În forma infecțioasă, înainte de a găsi o gazdă, virusurile sunt o secvență de acid nucleic învelite de o proteină numită capsidă.
• Secvența genetică a noului coronavirus este acid ribo-nucleic (ARN), nu acid dezoxi-ribo-nucleic (ADN).
• Este adevărat că noul coronavirus poate infecta o persoană prin mucoasa oculară, nazală sau bucală, conform OMS.
• Virusul se folosește de resursele și mecanismele celulei pentru a sintetiza atât capsida, cât și acidul nucleic, deci pentru a se replica. În anumite condiții, virusul poate să sufere mutații genetice.

* Din moment ce virusul nu este un organism viu, ci doar o moleculă de proteină, el nu este omorât, ci se descompune singur. Timpul de dezintegrare depinde de temperatură, umiditate și tipul materialului unde se găsește.

VERDICT: FALS

• Virusul poate fi omorât de substanțe virucide, care atacă învelișul (capsida).
• Un studiu publicat în New England Journal of Medicine arată, în condiții de laborator, că noul coronavirus este viabil pe diverse suprafețe între 3 ore (în aer) și 72 de ore pe suprafețe de plastic.
• Însă, chiar și la termenul maxim, oamenii de știință au dovedit că materialul viral rezidual la 72 de ore este de doar 0,1% din cel inițial.
• Asta înseamnă că, teoretic, o infectare este posibilă, dar foarte improbabilă.
• Temperatura și umiditatea nu au nicio legătură, conform OMS.

* Virusul este extrem de fragil; tot ce îl protejează este un strat subțire de grăsime. De aceea orice săpun sau detergent este cel mai bun remediu pentru că TAIE GRĂSIMEA (de asta trebuie să freci atât de mult mâinile- pentru 20 de secunde sau mai mult- , pentru a face multă spumă). Dizolvând stratul de grăsime, molecula de proteină se dispersează și se distruge singură.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• Săpunul este eficient pentru că structura sa chimică ajută la înlăturarea învelișului exterior al virusului provocând degradarea acestuia.
• Moleculele de săpun captează micile fragmente de virus, care apoi cad de pe mâini la clătirea cu apă.
• Dezinfectantele de mâini funcționează pe un principiu similar.
• Spuma nu taie grăsimea.

* CĂLDURA topește grăsimea; de aceea e bine să folosiți apă peste 25 de grade Celsius pentru a vă spăla pe mâini sau haine sau orice. În plus, apa caldă face mai multă spumă ceea ce o face cu atât mai utilă.

VERDICT: FALS

• Temperatura apei cu care ne spălăm pe mâini nu influențează acțiunea săpunului pe piele.
• Căldura topește grăsimea, dar la acea temperatură ar topi și pielea.
• Încercați să vă spălați pe mâini cu apă rece. Singura diferență este confortul personal, spuma e exact la fel.
• Nici o baie fierbinte nu ajută, conform OMS.
• Nici aerul cald sau fierbinte, conform Ministerului Sănătății.

* Alcoolul sau orice mixtură cu alcool peste 65% DIZOLVĂ ORICE GRĂSIME, în special lipidele, stratul extern al virusului.

VERDICT: PARȚIAL ADEVĂRAT

• Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății precizează că, în lipsa apei și săpunului, soluțiile dezinfectante pe bază de alcool în concentrație de 70% sau mai mare sunt eficiente în prevenirea infecției cu noul coronavirus.
• Spirtul medicinal, de pildă, este un produs dezinfectant (biocid) atestat ca atare de Ministerul Sănătății.
• În SUA, Centers for Disease Control and Prevention recomandă soluții pe bază de alcool cu o concentrație mai mare de 60%.
• Alcoolul poate ataca învelișul protector al secvenței de acid nucleic al virusului.
• Mai multe informații despre concentrația de alcool puteți găsi și pe site-ul oficial al Johns Hopkins.

* Orice amestec format din o parte înălbitor și cinci părți apă dizolvă proteina, o distruge din interior

VERDICT: FALS

• Substanța activă din înălbitor este trecută de Center for Disease Control and Prevention la substanțele cu efect emergent în combaterea coronavirusului.
• Unde suprafața permite, pot fi folosite soluții cu hipoclorit de sodiu de 0,1% (diluare de 1:50 dacă se folosește înălbitor de uz casnic, cu o concentrație inițială de 5%).
• În SUA au existat informații false care chiar îndemnau oamenii să bea o soluție diluată de înălbitor.
• Food and Drug Administration a fost nevoită să emită avertizări repetate pentru a opri înghițirea unor substanțe otrăvitoare.
• Pentru dezinfectarea suprafețelor, virusologii afirmă că apa și săpunul sunt mai eficiente decât înălbitorul.
• Avertismente despre pericolele înălbitorului găsiți și pe site-ul oficial al Johns Jopkins.

* Apa oxigenată ajută mult, după săpun, alcool sau clorină pentru că peroxidul dizolvă proteina virală, dar trebuie folosită în stare pură și vă rănește pielea.

VERDICT: FALS

• Apa oxigenată, numită științific peroxid de hidrogen, face parte din substanțele active ce pot fi folosite drept dezinfectante
• Însă produsele ce se pot găsi în comerțul cu amănuntul sunt diluate (3%) și nu există studii care să arate eficacitatea acestora în prevenția împotriva COVID-19.

* NICIUN BACTERICID NU AJUTĂ. Virusul nu este un organism viu precum bacteria; nu se poate omorî ceva ce nu e viu cu antibiotice, ci cu ce am specificat deja pentru a-i distruge structura.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• Virusul poate fi omorât de substanțe virucide, care atacă învelișul (capsida).
• Este adevărat că antibioticele sunt prescrise în caz de infecție bacteriană, nu infecție cu un virus. Antibioticele nu au efect asupra virusurilor.
• Termenul bactericid se referă însă și la substanțe biocide, care au efect împotriva bacteriilor.
• Un produs biocid cu efect bactericid nu elimină virusurile, dar dacă acel produs are dovedit și un efect virucid prin substanța activă, atunci poate fi folosit.

* NICIODATĂ să nu scuturați haine folsite sau cearșafuri sau cârpe. Cât stă lipit de o suprafață poroasă, virusul este extrem de inert și se dezintegrează între 3 ore (material textil și poros), 4 ore (cupru pentru că este un antiseptic natural; și lemn pentru că extrage toată umezeala și nu permite exfolierea), 24 de ore (carton), 42 de ore (metal) și 72 de ore (plastic). Dar dacă scuturați sau folosiți un pămătuf de șters praful, atunci moleculele plutesc în aer pentru 3 ore și se pot localiza în nasul vostru.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• Conform unui studiu publicat în jurnalul internațional The New England Journal of Medicine, durata de viață a virusului SARS-CoV-2 este de 3 ore în aerosoli, peste 72 ore pe suprafețe metalice și din plastic, iar pe suprafețe din cupru și carton sub 4 ore, respectiv 24 de ore.
• Însă, chiar și la termenul maxim, oamenii de știință au dovedit că materialul viral rezidual la 72 de ore este de doar 0,1% din cel inițial.
• Asta înseamnă că, teoretic, o infectare este posibilă, dar foarte improbabilă.
• Atenție, virusul nu se transmite prin aer, ci prin picături eliminate de o persoană bolnavă prin tuse sau strănut.
• Nu există nicio dovadă științifică care să ateste, în general, un efect al scuturării sau ștersului de praf în favorizarea transmiterii noului coronavirus.
• Însă, dacă există, de exemplu, o persoană infectată cu noul coronavirus în casă, evitarea scuturatului de așternuturi este o precauție utilă.
• Informații despre rezistența noului coronavirus pe diverse suprafețe găsiți și pe site-ul oficial al Johns Hopkins.

* Moleculele virusului rămân foarte stabile în aer rece sau răcit artificial prin aer condiționat în case sau mașini. Ele au nevoie să rămână stabile și, mai ales, în întuneric. De aceea, medii uscate, calde și luminoase vor degrada virusul mai rapid.

VERDICT: FALS

• OMS a precizat clar, de multă vreme, că noul coronavirus se poate propaga în ORICE zonă, la orice temperatură.
• Despre condițiile de climă puteți citi și pe site-ul oficial al Johns Hopkins.
• Anumite condiții de mediu pot influența, respectiv scurta reistența noului coronavirus pe diverse suprafețe, dar concluzii generale nu sunt disponibile încă.

* LUMINA UV sau orice obiect care ar putea-o conține distruge proteina virusului. De exemplu, pentru a dezinfecta și reutiliza o mască este perfectă. Aveți grijă, lumina UV distruge, de asemenea, colagenul (care este proteină) din piele, ducând, în final, la riduri și cancer.

VERDICT: FALS

• OMS nu recomandă utilizarea radiației ultraviolete (UV) pentru a steriliza pielea umană, pentru că aceasta poate provoca iritații.
• Radiația UV nu este „perfectă” pentru a steriliza și reutiliza o mască de protecție.
• Un studiu experimental Centrului Medical Universitar din Nebraska este în derulare pentru a vedea dacă radiația UV este eficientă în dezinfectarea măștilor.
• Există un document elaborat de CDC care, ca măsură de excepție atunci când nu există nicio altă alternativă, aprobă utilizarea unor măști neomologate, dacă cele aprobate nu se găsesc, sau reutilizarea limitată a celor existente.
• Utilizarea unor măști dincolo de durata lor de viață aprobată nu este permisă de CDC în general.

* Virusul NU POATE penetra pielea sănătoasă.

VERDICT: ADEVĂRAT

• Virusurile nu pătrund prin piele pentru că stratul exterior este relativ acid.

* Oțetul NU este util pentru că nu dizolvă stratul protector de grăsime.

VERDICT: ADEVĂRAT

• Nu există dovezi ce indică eficacitatea utilizării oțetului în dezinfectarea suprafețelor.
• Organizația Mondială a Sănătății recomandă folosirea dezinfectanților cu o concentrație de etanol - cunoscut și drept alcool etilic - de 70%.
• Unde suprafața permite, pot fi folosite soluții cu hipoclorit de sodiu - substanță ce poate fi găsită în înălbitoarele casnice -în concentrație de 0,1% (diluare de 1:50 dacă se folosește înălbitor de uz casnic, cu o concentrație inițială de 5%).

* NU BĂUTURI SPIRTOASE, NICI VODKA. Cea mai tare vodkă are 40% alcool și voi aveți nevoie de 65%.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• Organizația Mondială a Sănătății recomandă folosirea dezinfectanților cu o concentrație de etanol - cunoscut și drept alcool etilic - de cel puțin 70%;
• Deși băutura nu este un remediu pentru prea multe lucruri, cea mai „tare” vodkă din lume, Spirytus, produsă în Polonia, are o concentrație de 96% alcool.

* LISTERINE, DACĂ EXISTĂ! Are 65% alcool.

VERDICT: FALS

• Apa de gură nu are nici pe departe această concentrație de alcool.
• O analiză a tuturor produselor din gama Listerine arată că cea mai mare concentrație de alcool este de 27%.
• OMS afirmă că nu există nicio dovadă că apa de gură previne infectarea cu noul coronavirus.

* Cu cât este mai mic spațiul, cu atât concentrația virusurilor poate fi mai mare. Cu cât mai deschis, mai ventilat natural, cu atât mai mică.

VERDICT: PARȚIAL ADEVĂRAT

• Aerisirea unui spațiu de locuit a fost dintotdeauna importantă.
• Modalitatea de transmitere este prin stropi de la o persoană infectată cu noul coronavirus preluați de alte persoane prin atingere.
• Dacă într-un spațiu închis este o persoană infectată cu noul coronavirus, sigur, riscul transmiterii este prezent.
• Conform OMS, transmiterea stropilor de la o persoană infectată la alta pe calea aerului (prin tuse, de pildă, sau strănut) nu a fost studiată la o distanță mai mare de un metru.

* Despre asta s-a vorbit mult, dar trebuie să vă spălați pe mâini înainte și după ce ați atins mucoase, mâncare, încuietori, clanțe, întrerupătoare, telecomenzi, telefoane mobile, ceasuri, computere, birouri, televizoare etc. Și când mergeți la baie.

VERDICT: ADEVĂRAT

* Trebuie să HIDRATAȚI MÂINI USCATE de la atâta spălat pentru că moleculele se pot ascunde în microfisuri. Cu cât e mai hidratantă crema, cu atât mai bine.

VERDICT: PARȚIAL FALS

• În caz de piele uscată sau crăpată, șansele ca germeni și bacterii să pătrundă în organism sunt crescute.
• Medicii recomandă folosirea cremei hidratante în cadrul igienei mâinilor.
• În cazul noului coronavirus însă nu există nicio dovadă științifică ce probează un efect al hidratării pielii asupra riscului de infectare sau de transmitere.

* Țineți UNGHIILE SCURTE ca să nu se ascundă virusul acolo.

VERDICT: FALS

• Igiena unghiilor este o parte integrantă din igiena mâinilor.
• Sub unghiile lungi se pot aduna bacterii și alți agenți patogeni care pot provoca infecții.
• Pentru personalul sanitar, de exemplu, recomandarea este de a menține unghiile scurte, pentru a nu favoriza răspândirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale.
• În ceea ce privește virusurile, nu există mențiuni despre lungimea unghiilor și un potențial efect de transmitere a acestora.

* Sharuiți cât se poate de mult.

• Este primul semnal de alarmă al oricărei informații potențial false.
• O instituție publică, de renume științific, nu va termina niciodată o comunicare oficială cu acest îndemn.