„Dacă vrem să ne salvăm, trebuie să investim în spațiile verzi, nu în a face profit imediat de pe urma unor dezvoltări imobiliare rapide, care nu aduc decât bani în buzunarul celor puțini și boală pentru cei mulți”, a spus, pentru Europa Liberă, Cristian Neagoe, activist de mediu și parte a echipei Greenpeace România.
Sufocat de mașini, praf și gunoaie, Bucureștiul are una dintre cele mai mici cote de spațiu verde pe cap de locuitor din Europa, nu are un Registru Verde actualizat în care să fie trecute aceste spații care țin de domeniul public.
Apariția unor parcuri, cum este Parcul Natural Văcărești, unde o zonă plină de gunoaie a reușit să devină o arie protejată în plin oraș prin lupta societății civile, pare doar o picătură de apă într-un ocean de poluare.
De altfel, Parcul Național Văcărești a devenit și subiect de documentar. „Acasă, my home”, de Radu Ciorniciuc, este cel mai premiat documentar de anul acesta.
Datele legate spațiile verzi din Capitală sunt vechi de cel puțin șase ani. Andrei Mihail, profesor de antropologie în cadrul SNSPA și autor al unor studii de mediu, nu crede însă că lucrurile stau altfel în prezent.
„Pot să vă spun o anecdotă care vine dintr-o experiență personală: prin 2008, aveam un proiect personal de monitorizare a vechilor platani din București – sunt cei din baza sportivă de la BNR din Cotroceni, cei de pe Berzei și alți câțiva. Am mers la Primărie pentru a cere o situație cu toți arborii catalogați în această categorie de către Primăria Capitalei. Mi-au dat lista pe care o aveau și m-au rugat dacă pot, după ce îmi termin cercetarea, să le-o dau și lor, fiindcă efectiv nu știau ce s-a întâmplat cu ei, nu aveau niciun recensământ updatat. Episodul este elocvent pentru toate datele lipsă (...) și aș spune că situația nu s-a schimbat foarte mult văzând și ce s-a întâmplat și cu Registrul Verde”, a explicat el, pentru Europa Liberă.
În 2012, datele Registrului Verde, platformă care trebuia să facă inventarul parcurilor și copacilor din Capitală, dar care a fost abandonată între timp, arătau că Bucureștiul are 23 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, sub norma europeană care cere 26 de metri pătrați pe cap de locuitor și la jumătate față de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, de 50 de metri pătrați pe cap de locuitor.
Dintre sectoarele Capitalei, la capitolul suprafață verde, cel mai bine stătea sectorul 1 (77,19 metri pătrați pe cap de locuitor), în mare parte datorită includerii aici a Pădurii Băneasa, în timp ce sectorul 2 avea suprafaţa verde cea mai mică (12,43 metri pătrați).
Epopeea cifrelor: spații verzi mai multe, din pix
Ulterior, Curtea de Conturi a contrazis aceste cifre și a arătat că, la momentul respectiv, creșterea suprafeței de spații verzi a fost făcută artificial, prin introducerea în calcul, a suprafeței de spațiu verde aferent domeniului privat. Noile cifre ale Curții de Conturi, din 2014, arătau doar 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, raportat la o populație de 2,1 milioane de locuitori.
Adrian Mihail mai subliniază și faptul că raportarea spațiului verde trebuie făcută nu doar la populația rezidentă pentru că sunt „alte câteva sute de mii de locuitori în jurul Bucureștiului care vin aici zilnic. Și ei beneficiază de calitatea spatiului verde și a aerului”.
Din cauza lipsei unei astfel de statistici, Primăria Capitalei a fost amendată, în urmă cu câteva luni, cu 100.000 de lei de către Garda de Mediu, care preciza ca spațiul verde pe cap de locuitor a ajuns, de fapt, la doar 8,89 de metri pătrați.
„De fapt, suntem într-o stare foarte proastă pe spațiul verde, iar acest lucru ne omoară cu zile”, a spus, activistul de mediu Cristian Neagoe.
Cum stă Bucureștiul față de alte capitale europene
Raportat la celelalte capitale europene, Bucureștiul se plasează spre coada clasamentului. Dacă Parisul raportează doar 2 metri pătrați pe cap de locuitor (dar nu include aici și pădurile), Viena are 120 de metri pe cap de locuitor, iar Vilnius are 500 de metri pătrați pe cap de locuitor, arată și un raport al Ecopolis folosind date europene.
„De fapt, suntem într-o stare foarte proastă pe spațiul verde, iar acest lucru ne omoară cu zile”Cristian Neagoe, activist de mediu
În București, nu doar că s-au construit puține spații verzi, însă au fost ciuntite și cele existente pentru că s-au făcut retrocedări.
Potrivit Primăriei Capitalei, în perioada 2001-2013 au fost retrocedate în București 36 de hectare de teren în parcuri și, între 2001-2013, 23 de hectare de spații verzi și locuri de joacă. Unele dintre ele au fost transformate în blocuri.
Problemele nu se opresc doar aici. „Sunt foarte multe locuri orfane, spații verzi lăsate de izbeliște, foste șantiere, care ar putea să fie îngrijite și transformate în grădini comunitare. Cred că spațiul verde trebuie extins și să renunțăm să mai tăiem și să mutilăm copacii, pentru că mi se pare că a devenit deja un soi de obișnuință a autorităților să distrugă și puținul spațiu verde pe care îl avem în sensul în care sunt tăiate trunchiurile, coroana, fără legătură cu modul în care se face toaletarea în mod științific”, mai spune Cristian Neagoe.
De pildă, în 2013, pe un spațiu verde de 53.000 de metri pătrați din Parcul Copiilor (Sectorul 4), aflat în proprietatea municipalității, ar fi urmat să se construiască, în parteneriat public privat, un aqua park. La presiune societății civile, contractul a fost reziliat, însă pe terenul care urma să fie betonat, au apucat să fie tăiate câteva sute de arbori.
„Din 2014, nu mai există niciun registru la zi a ceea ce înseamnă elementele care definesc un spațiu verde. Nu știm exact: care sunt ele? Cât avem? Ce s-a întamplat cu cele care existau in 2012-2013-2014? Ce se intamplă cu terenurile virane?”, punctează Adrian Mihail.
Un astfel de exemplu poate fi terenul de 10 hectare din centrul Capitalei, pe Bulevardul Unirii, acolo unde exista inițial intenția de a face un cartier dedicat mediului de afaceri, după modelul City din Londra sau La Défense din Paris, apoi s-a dat undă verde pentru construirea Cartierului Justiției.
Calitatea vieții bucureștenilor scade fără spații verzi
Efectele lipsei spațiului verde se traduc printr-o poluare mai mare, care se adaugă traficului deja crescut în oraș, dar și unei calități scăzute a vieții, mai ales în condițiile în care sedentarismul crește riscul de obezitate mai subliniază Andrei Mihail: „Spațiile verzi, parcurile, bazele sportive și altele sunt extrem de utile în creșterea calității vieții bucureștenilor. Spunem că, astăzi, copiii nu mai ies în fața blocului și stau doar pe calculator, însă dacă ne uităm în jur spațiile din jurul blocurilor sunt ocupate până peste măsură de mașini, spațiile verzi sunt din ce în ce mai mici”.
Cifrele confirmă acest lucru. Bucureștiul este întrecut și în 2020 în topul celor mai poluate orașe din UE doar de Napoli, oraș care are o problemă cu gestionarea deșeurilor, potrivit clasamentului Numbeo, realizat în funcție de indicele poluării. În urmă cu câteva luni, România a fost și condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru aerul toxic din București.
Deși spațiile verzi în București reprezentau, în 2012, doar 7,5% din suprafața orașului, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al UE, aproape două treimi din locuitorii Capitalei se declarau, în 2015, mulțumiți de situația spațiilor verzi din oraș.
Totuși, în rândul statelor UE, România înregistrează cea mai ridicată contribuție a mediului la mortalitate (19%), potrivit unui raport recent al Agenției Europene de Mediu. Practic, un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, fie că este vorba de cea a aerului, fonică sau expunerea la substanțe chimice periculoase. La polul opus, cel mai bine stau Danemarca și Suedia, unde doar 10% dintre decese sunt cauzate de deteriorarea mediului.
Ce propun principalii candidați pentru Primăria Capitalei
Gabriela Firea : Voi continua proiectele
Actualul primar general al Capitalei, social-democrata Gabriela Firea, vrea să continue „toate proiectele de dezvoltarea Capitalei” pe care le-a început în timpul acestui mandat. În ceea ce privește problemele de mediu, Gabriela Firea, avea ca obiective:
- scăderea poluării atmosferei, poluării fonice şi gestionarea problemei apelor uzate;
- conservarea şi creşterea patrimoniului verde al oraşului;
- gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, respectiv responsabilizarea constructorilor;
- educaţia eco-civică
De asemenea, își mai propune crearea de spații verzi în locul construcțiilor abandonate și a terenurilor degradate, dar și o implicare mai mare a Primăriei Generale în administrarea Parcului Natural Văcărești.
Patru ani mai târziu, puține dintre aceste obiective au fost puse în practică. Mai mult, în luna mai, Comisia Europeană a cerut României să respecte criteriile europene privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și să măsoare, să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului.
Nicușor Dan: Mai puține spații verzi retrocedate
Candidatul independent susținut de PNL și USR PLUS, Nicușor Dan, vrea un „nou București”, care înseamnă, printre altele, „un oraş în care oamenii respiră mai bine, un oraş în care oamenii se mişcă mai bine şi un oraş în care oamenii câştigă mai bine”.
Pe site-ul bucureștiumilit.ro, lansat de Nicușor Dan, și unde cetățenii Capitalei pot semnala diverse probleme de care se lovesc în oraș, la capitolul mediu este menționat și faptul că, dincolo de lipsa spațiilor verzi și a inventarierii arborilor istorici, sute de copaci au fost distruși prin toaletări prost executate, iar „Parcul Cișmigiu a fost la un pas să fie mutilat odată pentru totdeauna, cu chioșcuri și alei care mușcau din arbori seculari”.
În acest context, Nicușor Dan a declarat, pentru RFI, că în doi ani se poate face Registrul Spațiilor verzi, astfel încât aceste locuri să nu mai fie retrocedate, în special cele dintre blocuri. În opinia lui Nicușor Dan, spațiile verzi ar trebui incluse în Planul Urbanistic General „ca spații verzi, pentru a le garanta statutul ăsta pentru totdeauna”.
Traian Băsescu: Soluții pentru reducerea poluării cu bani europeni
Europarlamentarul PMP Traian Băsescu, candidat la un nou mandat pentru funcția de primar general, vorbește mai degrabă despre reducerea poluării. El crede că locuințele, pentru a deveni mai verzi, ar trebui să folosească de energia solară prin instalarea de panouri, iar finanțarea să se facă din bani europeni.
De asemenea, izolarea apartamentelor ar trebui făcut cu un altfel de material astfel încât consumul de căldură să fie mai redus.
Un pas înainte pentru reducerea poluării în oraș ar fi și modernizarea CET-urilor.
Citiți aici ce planuri au principalii candidați pentru rezolvarea problemei termoficării Capitalei
Ce soluții văd activiștii de mediu
În opinia lui Andrei Mihail, o soluție care ar putea fi aplicată imediat la nivelul autorităților, ar fi respectarea planurilor urbanistice ale orașului.
„Bucureștiul are nevoie de dezvoltarea imobiliară, dar nu trebuie să fie haotică, pe principiul „locul meu, construiesc acolo ce vreau eu”. Orice zonă trebuie gândită astfel încât în momentul în care apar noi locuitori, să aibă și un spațiu verde în apropiere sau o bază sportivă”. Altfel, viitorul este pictat în culori sumbre: „din atâtea profituri, o să murim de obezitate și poluare”.
La rândul său, Cristian Neagoe subliniază nevoia acută de mai multe spații verzi în București. „Dacă stai numai între betoane și respiri numai betoane și nu ai un loc unde te poți relaxa ești mai stresat, mai nervos, te îmbolnăvești mai ușor”, punctează el.
Facebook Forum