Linkuri accesibilitate

Theodor Paleologu: „Există în interiorul BOR un curent marginal de țăcăniți pentru care masca e semnul Anticristului”


România - Theodor Paleologu
România - Theodor Paleologu

Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii și mentor al școlii de educație care-i poartă numele, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că în ”interiorul BOR există o tendință pe care nu e bine să o numesc extremistă sau ultraortodoxă, pentru că ar însemna să-i dăm un conținut doctrinal. E vorba de un curent marginal de țăcăniți pentru care masca, de exemplu, este semnul Anticristului”. Grupare care încearcă să țină Biserica ostatică, revendicând monopolul asupra înțelesurilor credinței și religiei ortodoxe.

Eu cred că face o mare greșeală ierarhia fiind atât de timorată, pentru că ar trebui să uzeze de autoritatea spirituală pe care o are și să pună capăt acestor aberații. Pentru că este un cancer care roade măruntaiele Bisericii Ortodoxe. Nu trebuie să menajezi niște demenți și, din acest motiv, să ai o poziție ambiguă cum, din păcate, se întâmplă în ultima vreme”, afirmă Theodor Paleologu în interviul pentru Europa Liberă.

Europa Liberă: Au greșit autoritățile în modul în care au administrat, cel puțin din punct de vedere al comunicării cu BOR, organizarea celor două pelerinaje, de la Sfânta Parascheva din Iași și de la Sfântul Dimitrie cel Nou, din București? BOR ce responsabilitate are din punctul de vedere al protejării sănătății publice?

Theodor Paleologu: „S-ar putea ca Patriarhul să ia lucrurile în mână. El este un bun organizator și un om cu scaun la cap care înțelege pericolul epidemiei.”

Europa Liberă: Cum vi se pare că a gestionat guvernul pelerinajele? Și cum s-a raportat la ele Biserica? Mă refer la pericolul transmiterii virusului și la limitarea accesului doar pentru localnici.

Theodor Paleologu: „Este o absurditate, pentru că Bucureștiul înseamnă peste două milioane de locuitori. Guvernul, în mod evident, a încercat să împace și capra și varza. Adică încearcă să menajeze anumite sensibilități din rândul credincioșilor, dar, pe de altă parte, ar vrea să limiteze și riscul de răspândire a epidemiei. De aceea s-a ajuns la formula stupidă de la Iași, și anume să aibă acces la raclă doar cei cu buletin de Iași. Este o gogomănie care, de fapt, nu mulțumește pe nimeni, îi indignează pe unii credincioși, iar, pe de altă parte, nu limitează de fapt răspândirea epidemiei, pentru că un oraș cum e Iașiul are foarte mulți locuitori, vreo 400. 000.

Să limitezi accesul la raclă la locuitorii Bucureștiului este de o monumentală prostie. Este o aberație. Să limitezi, eventual, la cei care au făcut testul Covid. E mai relevant decât dacă au sau nu buletin de București.

Este foarte clar că guvernul a încercat să împace și capra și varza. Probabil e vorba și de preocupări de ordin electoral. Fiind alegeri în decembrie, există o frică de posibile reacții din partea anumitor clerici și credincioși. Sunt destul de prudent în formulări pentru că trebuie spus că, per total, pe parcursul întregului an, conducătorii Bisericii au dat dovadă de foarte multă responsabilitate. Ca și liderii celorlalte culte. Au avut o atitudine responsabilă și prudentă. Ne amintim de Paște, de pildă, și cu ocazia altor sărbători religioase de peste an, fără a mai vorbi de liturghiile din fiecare săptămână.”

Europa Liberă: Din interiorul Bisericii, chiar de la vârf uneori, au venit tot felul de mesaje contradictorii, inclusiv referitoare la pelerinajul de la Sfânta Parascheava. Cum se explică?

Theodor Paleologu:Problema este că în interiorul Bisericii Ortodoxe există ceea ce s-ar numi în engleză o „lunatic fringe”. Nu îmi vine să o numesc extremistă sau ultraortodoxă, pentru că ar însemna să-i dăm un conținut doctrinal.

E vorba de un curent marginal format din țăcăniți pentru care masca, de exemplu, este semnul Anticristului. E de un comic extraordinar. Anticristul în viziunea lor este mascat. Au elaborat tot felul de absurdități pe tema aceasta: că masca schimonosește chipul lui Hristos, că este o blasfemie, tot felul de absurdități.”

Europa Liberă: Sinodul ce face pentru a ține sub control astfel de „țăcăniți”, cum le spuneți, pentru a-i proteja, în ultimă instanță, pe credincioși de aceste influențe?

Theodor Paleologu:Sentimentul meu este că ierarhia nu are suficient curaj să-i contreze din interiorul Bisericii. Eu cred că face o mare greșeală ierarhia fiind atât de timorată, pentru că ar trebui să uzeze de autoritatea spirituală pe care o are și să pună capăt acestor aberații. Pentru că este un cancer care roade măruntaiele Bisericii Ortodoxe.

Nu trebuie să menajezi niște demenți și, din acest motiv, să ai o poziție ambiguă cum, din păcate, se întâmplă în ultima vreme.

E adevărat că în octombrie sunt două sărbători religioase foarte importante în Moldova și în Muntenia, la Iași și la București. Eu sunt foarte atașat în mod special de sărbătoarea de la Iași, e un moment minunat la Iași, Sfânta Parascheva, pe 14 octombrie. E acolo o atmosferă minunată.

Totuși, trebuie să fim rezonabili: una este sărbătoarea, importantă pentru creștinii din România și în special din Moldova, și altul este pericolul real, cât se poate de real într-un oraș, cum e Iașiul, cu multe cazuri de coronavirus. Iar în București pericolul este mult mai mare, de câteva ori mai mare.”

Europa Liberă: Și atunci, ce trebuiau să facă autoritățile laice, ce trebuia să facă Biserica? BOR nu are și responsabilitatea păstoririi credincioșilor, a îndrumării lor, a protejării sănătății lor?

Theodor Paleologu: „Eu cred că în primul rând responsabilitatea este a autorităților religioase. Nu consider că este firesc să arunce pisica moartă în curtea guvernului.

Că guvernul nu e prea priceput, e altă discuție. În primul rând, secretarul de stat pentru Culte trebuia luat la întrebări. Ce face el dacă nu previne lucrurile acestea?

Mai e un lucru: se știe din vreme că Sfânta Parascheva este pe 14 octombrie. Se știe și de Sfântul Dumitru, pe 26 și 27 octombrie, la București, nu e o noutate, nu e ceva neașteptat, nu e o surpriză că, uite, în anul ăsta cade pe 14 octombrie Sfânta Parascheva. E consternantă incapacitatea guvernului de a prevedea. Și mă refer, în primul rând, evident, la secretarul de stat pentru Culte. Dar mai e și responsabilitatea autorităților religioase.”

Europa Liberă: În alte țări - catolice, e drept - nu au existat astfel de conflicte și nici nu s-au văzut scene precum cele de la Iași. Cum reușesc?

Theodor Paleologu: „România nu este singura țară cu asemenea momente importante de pelerinaj. Există în Europa pelerinaje care adună sute de mii de oameni, mult mai mult decât Sfânta Parascheva sau Sfântul Dumitru. Mă refer la pelerinajul de la Fatima, la pelerinajul de la Santiago de Compostela, la pelerinajul de la Lourdes. Sunt sute de mii de oameni în fiecare an.

Eu nu am auzit niciun episcop catolic mieunând ca o pisică chinuită și spunând că, „vai, nu ne lasă guvernul să vă primim la liturghie”. Afirmațiile de genul acesta sunt iresponsabile și nedemne de un episcop.

E vorba de afirmarea demnității episcopale. Episcopii au o responsabilitate, ei sunt păstori. Trebuie să conducă turma, nu să urmeze turma. Și mai cu seamă să nu urmeze acea „lunatic fringe”.

Eu cred că rolul clerului este să-i lumineze pe credincioși, să vorbească despre pericolul pe care-l reprezintă pentru sănătate, să explice că sănătatea aproapelui meu este o problemă spirituală pentru mine.

Eu aș aștepta ca clerul să fie curajos. Sunt convins că în multe cazuri așa se și întâmplă. Încă o dată vreau să spun că per total atitudinea ierarhiei și a BOR a fost responsabilă pe parcursul întregului an. Ceva, însă, se întâmplă în ultimele săptămâni. Un fel de demisie față de fracțiunea delirantă, pentru că altcumva nu pot să-i spun, pentru că nu e ortodoxă sau ultraortodoxă, este, de fapt, o pseudo-ortodoxie bricolată din tot felul de scenarii conspiraționiste și cultură teologică făcută după ureche.”

Europa liberă: Menajând sensibilitatea acestor „lunatic fringe”, conducerea BOR nu le face concesii tocmai în deserviciul educării credincioșilor?

Theodor Paleologu: „Un păstor trebuie să fie un educator în primul rând. Îi văd mai degrabă în defensivă, timorați. Și la asta se mai adaugă ceva. De circa zece ani sau mai puțin a apărut un anticlericalism foarte virulent, cum nu a mai existat înainte, foarte vulgar și foarte agresiv. Evident că ei au dezvoltat un complex obsidional și au impresia că sunt asaltați. Și, atunci, „the lunatic fringe” apare ca o trupă pe care te poți baza. Or, după părerea mea e un calcul greșit: nu te poți baza pe ei. Scopul lor e să ia Biserica ostatică, de fapt, și să impună delirurile lor întregii Biserici.

Sunt oameni pentru care ortodoxia înseamnă antivaccinism, sunt niște chestii de pe altă planetă. Nu știu dacă vă uitați pe site-urile acestea „lunatice”. Îți stă mintea în loc ce absurdități pot spune. Cât sunt de agresivi! Este sinistru. În Active News nu există frază care să nu fie mincinoasă. Este o oficină de dezinformare, de manipulare, ură și venin, e ceva abominabil. Ei, asta este „the lunatic fringe”. Ăștia sunt.

Europa liberă: Cu riscul de a vulgariza prin simplificare, trebuie pupată racla sau nu? Televiziunile au oferit imagini cu credincioșii care păstrează distanța, care poartă mască și care, atunci când ajung la racla cu moaște, își dau masca la o parte și pupă racla, nu moaștele, ci obiectul în care sunt ținute relicvele.

Theodor Paleologu: „Eu nu m-aș duce să pup racla, categoric nu. Un om cu scaun la cap nu se duce acum la înghesuială. N-are sens. Uitați-vă la ce au spus episcopii catolici înainte de pelerinajul de la Fatima sau Lourdes. 'Asta e situația. Prevenim. Vă spunem: nu veniți'. Din sute de mii de oameni care mergeau de obicei au fost câteva mii, atât. E vorba de grijă pentru oameni.”

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG