Linkuri accesibilitate

Crin Bologa, şeful DNA: „Modificările legilor justiției au blocat anticorupția”


Procurorul șef Crin Bologa a precizat că în timpul pandemiei anchetele merg mai greu deoarece perchezițiile și acțiunile de flagrant sunt destul de riscante
Procurorul șef Crin Bologa a precizat că în timpul pandemiei anchetele merg mai greu deoarece perchezițiile și acțiunile de flagrant sunt destul de riscante

Asociaţiile Expert Forum şi APADOR - CH au organizat o masa rotundă prilejuită de lansarea primului raport al Comisiei Europene despre statul de drept în România. În cadrul videoconferinței, șefii instituțiilor specializate în combaterea infracțiunilor au explicat ce ar trebui făcut pentru relansarea luptei anticorupției, vizibil încetinită în ultima perioadă.


Cum împiedică pandemia activitatea DNA


Procurorul şef al DNA, Crin Bologa, a arătat că instituţia a resimţit din plin efectele pandemiei, două luni fiind suspendată aproape total activitatea de urmărire penală. "Întâmpinăm probleme serioase, de la persoane care nu se prezintă la audieri invocând pandemia, până la efectuarea de percheziţii sau la acţiuni de flagrant. Nu ştim ce găsim acolo", a precizat Bologa.

El a mai arătat că în acest moment doar 70% dintre posturile de la DNA sunt ocupate, modificările operate la legile justitiție blocând anticorupția. Bologa spune că aşteaptă noile legi ale justiţiei şi speră că va scădea experienţa cerută procurorilor pentru a activa la DNA, în condiţiile în care la concursul organizat pentru 39 de posturi s-au înscris doar 11 procurori. Aceste modificări au avut rolul de a bloca lupta anticorupţiei. Aşteptăm repararea legilor Justiţiei. Sperăm că modificările legilor justiţiei nu va afecta independenta DNA", a completat şeful DNA. El a mai precizat că, pentru prima dată după 2015, sesizările din partea cetăţenilor au crescut, dar şi autosesizările din partea procurorilor.

Bologa s-a pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor, remarcând că de la înfiinţarea acesteia în urmă cu doi ani nu a fost trimis în judecată pentru corupţie niciun judecător şi niciun procuror.

Cu referire la numărul achitărilor trecute în dreptul DNA, şeful instituţiei a arătat că în 4 dosare a remarcat achitări imputabile procurorilor care au instrumentat dosarele, dar aceștia au plecat din DNA. El speră că anul acesta rata achitărilor va fi sub 50 la sută, având în vedere o serie de decizii ale Curţii Constituţionale care au condus la această cifră.

Cu referire la necesitatea păstrării mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), Bologa a precizat că acest trebuie păstrat în continuare. „Cred că nu e momentul să renunţăm la MCV cel puţin pentru anul viitor, avem nevoie de monitorizare în continuare, cel puţin până la noile legi ale Justiţiei. Considerăm un sprijin acest MCV", a completat şeful DNA.

Gabriela Scutea, fără putere în privința Secției Speciale

Europa Liberă a întrebat-o pe Gabriela Scutea care sunt măsurile luate de Parchetul General faţă de acţiunile Secției de Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), unele dintre ele abuzive

"Am aşteptat cu interes motivarea Curţii Constituţionale 547 şi, din păcate, aceasta nu ne-a oferit mai multe instrumente în ceea ce priveşte activităţile SIIJ. Adică, raportul referitor la procurorul ierarhic superior este stabilit prin legea 304, în sensul că procurorul şef al secţiei este procuror ierarhic superior, el este cel care are competenţa să infirme sau să dea anumite dispoziţii. În ceea ce priveşte infirmarea, nu am posibilitatea să dispun o astfel de soluţie, însă am posibilitatea să semnalez, şi am facut-o, fără să nominalizez în ce cauze, necesitatea examinării de către procurorul şef al Secţiei, din oficiu sau pe baza unor plângeri, a unor aspecte care ţin de legalitatea unor măsuri adoptate în cauzele SIIJ. Acest lucru este necesar. De asemenea, s-a observat că acolo unde cauzele SIIJ ajung la instanţele de judecată pentru anumite incidente procedurale-cereri la judecătorul de drepturi şi libertăţi sau la Camera preliminară-, există o poziţie clară în ceea ce priveşte punerea în concordanţă a practicii generale a parchetelor pe care o văd colegii mei din Secţia judiciară, cu ceea ce se întâmplă în dosarele SIIJ. Mecanismele, cele care sunt posibile în cadrul legislativ actual, sunt aplicate"a răspuns procurorul general.

Gabriela Scutea a mai arătat că, până pe 30 septembrie 2020, Parchetul General avea o dinamică bună a dosarelor de corupţie mică, fiind trimişi în judecată 293 de inculpaţi. Cele mai multe dosare în lucru deschise de procurorii PG sunt de suspiciune de luare de mită, iar cele mai multe dosare trimise în judecată sunt de dare de mită. În ceea ce priveşte sesizările din oficiu, acestea reprezintă o treime dintre toate dosarele deschise în perioada de referinţă.

Andrei Furdui, reprezentantul ministerului Justiţiei, a declarat că noua strategie anticorupţie va fi evaluată inclusiv extern, după care urmează consultarea publică. Răspunzând unei întrebări, el nu a dorit să explice care sunt motivele pentru care multe dosare au dispărut de pe portalul instanţelor de judecată şi a motivat că nu aceasta este tema discuţiei.

Problema pensionărilor din sistem

La masa rotundă organizată de Expert Forum, din partea Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), structură din subordinea ministerului de Interne, a participat Mihai Negruţ. El a arătat că, în ciuda pandemiei, pe primele 9 luni, volumul activităţilor a crescut şi că parchetele apelează la serviciile DGA în continuare, în condiţiile în care pensionările premature din sistem i-a afectat foarte mult, schema de personal fiind ocupată în proporţie de 74%.

Un sechestru e și mai bun când se regăsește în cifrele din cont

Agenția Natională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a reuşit să pună în aplicare 48 de dosare în care instanţele au dispus confiscarea extinsă, dar acest număr va creşte odată cu adoptarea noii legi care pune în practică o directivă a Uniunii Europene, a spus directorul agenţiei, Cornel Călinescu. Un sechestru este bun când este regăsit în ordonanţa procurorului sau a judecătorului, dar şi mai bun când transformăm cifrele de pe hârtie în cifre din cont", a arătat Călinescu care a completat că în trei ani de când Agenția funcţionează efectiv, s-au depăşit şi o serie de subiecte tabu în sistemul judiciar, cum ar fi confiscarea unor bunuri înainte de o hotărâre judecătorească definitivă. „Anul acesta am ajuns să probăm că aproape orice se vinde. Ieri am vândut o monedă virtuală şi nişte trenuri sechestrate de colegii de la DNA", a mai arătat Călinescu.

ANI, îngropată de politicieni

Laura Ştefan, coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum, a arătat încă de la îndeputul dezbaterii că, în ceea ce priveşte deciziile de incompatibilitate sau conflict de interese constatate de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi ulterior de instanţele de judecată, există în România judecătorii care nu ţin cont de hotărârile date de colegii lor.

La rândul său, Silviu Popa, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a arătat că agenţia continuă să aibă rezultate, însă eficacitatea ei are de suferit din cauza cadrului legislativ. "Avem un volum de muncă semnificativ, dar bugetul ne-a fost redus.(...)Fragilul nostru cadru legislativ dezamăgeste societatea în ansamblul ei. Avem aproape tot ce ne trebuie pentru a rezolva problema. Avem aşteptările societăţii, avem practica magistraţilor, dar nu avem voinţa, nu neapărat politică, de a ne aşeza la o masă cu toţii, împreună cu observatori", a precizat Popa.

Avocata Nicoleta Popescu din partea APADOR-CH a precizat că CSM şi Inspecţia Judiciară nu au dat curs invitaţiei, invocând programul încărcat.

Evenimentul a fost organizat de APADOR-CH cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED) și Expert Forum cu sprijinul Biroului Afacerilor Internaționale cu Narcotice și Aplicarea Legii (INL) în parteneriat cu CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative) și International Foundation for Electoral Systems (IFES)

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG