Scrisoarea deschisă trimisă premierului Ludovic Orban de arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, în care îl avertizează că oamenii ar putea ieși în stradă „pentru a se putea ruga și trăi liber, fără o nouă dictatură” și îl acuză că credincioșilor le este încălcat în mod „abuziv” dreptul de a se ruga „de cei care nu au frică de Dumnezeu și se închină unei științe absurde”, a provocat, așa cum era de așteptat, reacții. Biserica Ortodoxă Române (BOR) și purtătorului ei de cuvânt, Vasile Bănescu, nu se delimitează de poziția arhiepiscopului, ba mai mult cer autorităților să permită pelerinajul.
Intelectualii și teologii contactați de Europa liberă au însă cuvinte aspre față de ieșirea IPS, despre care afirmă că are un „proiect politic radical” prin care „alimentează un deplasat complex de persecuție antiortodoxă” sau că „spune niște enormități despre dictatură, teroare, insurecție și despre știința absurdă” față de care Sinodul ar trebui să ia poziție, iar Patriarhul să se exprime clar.
Reacția IPS Teodosie vine după ce în urmă cu două zile Tribunalul Constanța a respins cererea Arhiepiscopiei Tomisului de a obține anularea măsurii care impune ca la pelerinaje să participe doar localnici. Județul Constanța se află în scenariul roșu, cu o incidență a cazurilor de 7, 1 la mia de locuitori, iar orașul Constanța și o serie de localități sunt în carantină.
Înalta ierarhie a Bisericii Ortodoxe Române nu se delimitează de afirmațiile și gesturile IPS Teodosie. Susține că autoritățile ar trebui să permită credincioșilor din toată țara să participe la pelerinajul de la Peştera Sfântului Apostol Andrei, cu respectarea măsurilor de protecție împotriva coronavirusului. Mai mult, comunicatul BOR nu pomenește nimic despre scrisoarea deschisă a lui Teodosie.
Vasile Bănescu, într-un comunicat dat „în nume personal”, aruncă responsabilitatea rezolvării situației cu „potențial de conflict” apărută la Tomis în seama Secretariatului de Stat pentru Culte, „pentru că este o datorie a statului să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea în legătura cu ea”.
Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte, nu a răspuns, până la publicarea acestui articol, solicitărilor Europei Libere de a-și exprima poziția față de comunicatul BOR și cazul IPS Teodosie
În schimb, atitudinea IPS Teodosie, care nu este la prima ieșire de acest fel, este criticată de intelectualii și teologii contactați de Europa liberă.
Teodor Baconschi: IPS Teodosie alimentează un deplasat complex de persecuție antiortodoxă
Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, doctor în istoria comparată a religiilor la Sorbona, spune pentru Europa Liberă că IPS Teodosie are un „proiect politic radical” prin care „alimentează un deplasat complex de persecuție antiortodoxă”.
„Pandemia a dereglat viața socială, inclusiv religioasă, generând frustrări individuale și comunitare. Din câte văd, IPS Teodosie are un soi de proiect politic radical: prin demersuri succesive, el caută să capteze aceste nemulțumiri, alimentând un deplasat complex de persecuție antiortodoxă, deși toate confesiunile religioase suferă de pe urma restricțiilor sanitare. Dovada că România e un stat de drept funcțional stă și în faptul că apelurile la răzmeriță, lansate implicit de ierarhul tomitan, nu au consecințe penale, care să se adauge dosarelor de la CNSAS și DNA. Avem de-a face cu un acces de populism cu totul izolat la nivelul BOR.
Dincolo de acest episod pestriț, cred însă că e nevoie de un dialog mai bine structurat între BOR și Guvern, pentru coordonarea acțiunilor anti-pandemice și aplanarea neînțelegerilor deja acumulate sau potențiale”, afirmă Teodor Baconschi.
Theodor Paleologu: Întregul Sinod ar trebui să se delimiteze
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, de asemenea ortodox, spune că IPS Tedosie a întrecut acum orice măsură și că ar fi necesară „o delimitare a întregului Sinod și de data aceasta Patriarhul însuși să vorbească”, pentru că e vorba de „niște enormități despre dictatură, teroare, insurecție și despre știința absurdă”.
„În momentul de față mi se pare că deja s-a întrecut orice fel de măsură și e nevoie de mai mult. Eu știu că o bună parte dintre ierarhii ortodocsi români sunt exasperați de extravaganțele IPS Teodosie, care nu este la prima manifestare de tipul acesta, e vorba de lucruri acumulate în timp.
Tăcerea lor este cât se poate de clară, evident că dezaprobă, dar nu e suficient. Deja avem acum un fel de apel la insurecție, acuzații extraordinar de grave, de dictatură, de teroare, îl acuză personal pe primul ministru Orban că orchestrează persecutarea bisericii. În plus, e prima dată când un episcop se adresează atât de nepoliticos primului ministru, e fără precedent. E vorba de tonul lipsit de respect.
Cred că ar fi necesară o delimitare a întregului Sinod și de data aceasta Patriarhul să vorbească”, declară Theodor Paleologu pentru Europa Liberă.
Doar că Patriarhul susține, după câte se pare, poziția IPS Teodosie, din moment ce consideră că autoritățile ar trebui să facă o „excepție”.
„Ţinând cont de recunoaşterea de către Statul Român a rolului excepţional avut de către Sfântul Apostol Andrei în viaţa poporului român, este necesar ca autorităţile de stat competente să permită în mod excepţional credincioşilor din ţară să vină în pelerinaj la Peştera Sfântului Apostol Andrei, situată în comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa, cu respectarea distanţei fizice, purtarea măştii şi dezinfectarea obiectelor atinse, aşa cum prevăd „regulile de protecţie sanitară privind activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective” (HG nr. 967/12.11.2020 privind prelungirea stării de alertă)”, se spune în comunicatul BOR.
Purtătorul de cuvânt al BOR aruncă responsabilitatea la Secretariatul pentru Culte
La rândul său, în acel comunicat transmis presei „în nume personal”, Vasile Bănescu nu se delimitează nici de afirmațiile contondente ale Arhiepiscopului Tomisului și nici de îndemnul adresat credincioșilor de a nu respecta restricțiile împotriva coronavirusului și carantina instituită în Constanța, susținând însă că situația cu „potențial de conflict” apărută la Tomis „într-o perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul”, ar trebui rezolvată de Secretariatul de Stat pentru Culte.
Mai mult, nu Patriahia Română, ci Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să lămurească „responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri”.
„Statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia. Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog”, consideră Bănescu.
Teodosie, alias ”Mache” pentru Securitate, dar cu adeverințe de necolaborare de la CSNAS
În 2006, Arhiepiscopul Tomisului, a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, dar numai ”în probleme majore” și că are un angajament în acest sens.
”Nu am colaborat cu Securitatea decât în probleme majore ale statului. A fost o declarație pe care a trebuit să o dau în necesitate de situație, într-un sediu de Miliție al Capitalei. Am scris că nu voi colabora cu securitatea decât în probleme majore ale statului. Este ca un fel de jurământ de credință față de țară și față de neam”, declara arhiepiscopul la vremea respectivă.
În dosarul aflat în arhivele CNSAS, Teodosie figurează cu angajament la Securitate și cu numele conspirativ ”Mache”. Dosarul are cinci file și a fost dat publicității în 2005.
"Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Procopie și al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, județul Suceava, mă angajez să nu divulg față de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru. 29 septembrie 1987. Dat în fața mea V. Crainiceanu”.(Angajamentul la Securitate)
Ultima filă din dosarul “Mache” este raportul ofițerului dupa recrutare.
“Recrutarea a decurs conform raportului și propunerilor anterioare, cu unele greutăți legate în convingerea candidatului de a consemna în scris angajamentul ce și l-a luat verbal. (...) S-a stabilit o nouă întâlnire în 7.10 pentru a aprofunda sarcinile generale și a-l angrena pe cel în cauză mai profund cu sarcini”.
Cu toate acestea, IPS Teodosie are două adeverințe de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică eliberate de CNSAS în anul 2007, dată la care nu era obligatorie o decizie a instanței.
Începând din anul 2008, după ce legea CNSAS a fost modificată ca urmare a intervenției lui Dan Voiculescu ( declarat între timp informator al Securității), prin OUG 24 preoții nu mai pot fi verificați decât la cererea șefilor cultului căruia îi aparțin.
IPS Teodosie și sfidarea măsurilor anti-Covid
Arhiepiscopia Tomisului a organizat o așa-numită slujbă de Înviere în noaptea de 26 spre 27 mai, la mai mult de o lună de la Paștele ortodox, pentru a înlătura „neajunsul” creat de starea de urgență din cauza căreia „credincioșii nu au putut participa în comuniune deplină cu clerul la această slujbă.”
După ce Patriarhul Daniel a venit cu o soluție de compromis la propunerea pe care autoritățile au făcut-o, de împărtășire cu pahare și lingurițe de unică folosință, iar BOR a solicitat suspendarea împărtășirii enoriașilor pe perioada pandemiei și până la pronunțarea altor biserici ortodoxe, arhiepiscopul Teodosie a fost filmat în timp ce împărtășea copii aduși în brațe de părinți la ritualul împărtășaniei, cu lingurița unică, din același potir, încălcând astfel atât deciziile autorităților cât și pe cele ale conducerii BOR.
Gestul său a fost sancționat de conducerea Bisericii, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, care a criticat ostentația comportamentului lui Teodosie și a amintit care sunt îndrumările Patriarhiei Române.
La scurt timp, Arhiepiscopia Tomisului a răspuns cu ironie criticilor Patriarhiei spunând că Biserica nu este instituție de alimentație, ci de cult, făcând astfel trimiere indirectă la caracterul sacru alocat ritualului euharistiei (cuminecare sau împărtășanie), care nu ar putea transmite boli, fiind vorba de împărtășirea trupului și sângelui Domnului.
La începutul lunii octombrie, ÎPS Teodosie a spus, în cadrul unei emisiuni realizate de radioul Arhiepiscopiei Tomisului, că este „mare păcat” să te rogi la o biserică catolică. Acesta a fost întrebat de un român stabilit în Anglia dacă este păcat să meargă la o biserică catolică, în contextul în care în zonă nu există nici o biserică ortodoxă.
„E mare păcat să mergi la o biserică catolică. Duceţi-vă la o biserică greacă ortodoxă”, a fost răspunsul lui ÎPS Teodosie.
„Suntem surprinşi în mod neplăcut de o astfel de declaraţie”, a reacționat Tarciziu Şerban, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti.
Patriarhia a reacționat atunci la declarațiile IPS Teodosie. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, susține că rugăciunea nu are granițe confesionale și nici de altă natură și că accesul la Dumnezeu nu poate fi blocat de „vechile ziduri” ale diferențelor teologice.
„Rugăciunea nu are granițe confesionale și nici de altă natură. Singurul ei țărm este Cerul, spre care ar trebui să privim toți cu aceeași încredere și recunoștință. Vechile ale diferențelor teologice nu ne pot bloca nicăieri în această lume accesul la Dumnezeu prin rugăciunea care ne înalță deasupra lor”, susține reprezentantul Bisericii Ortodoxe, conform Mediafax.
Facebook Forum