Majoritatea farmaciilor din România, dar și platforme de comerț online mari, pun la dispoziția românilor teste rapide antigen care ne pot ajuta să aflăm în mai puțin de 10 minute dacă suntem sau nu infectați cu Sars-Cov-2. În timp ce eficiența acestor teste nu e pusă la îndoială de specialiști, modul în care ele sunt folosite la liber de populație atrage critici.
Experți și medici consultați de Europa Liberă spun că lipsa controlului cu privire la raportarea acestor teste poate avea efect de bumerang în privința cifrei reale a persoanelor infectate și, implicit, a măsurilor restrictive care depind de aceste incidențe. România ar putea avea, așadar, un număr necunoscut de persoane infectate, care nu sunt cuprinse în raportările oficiale ale autorităților.
Ce este testul antigen
Potrivit reglementărilor actuale, rezultatele testelor antigen pot fi luate în calcul în raportarea oficială a infecțiilor doar dacă acestea au fost realizate în condiții speciale de un medic de familie sau într-un laborator. Procedura este facilă și presupune prelevarea unui exudat din nasul pacientului care, introdus într-un dispozitiv asemănător testului de sarcină, relevă dacă o persoană e sau nu infectată.
Deși procedura este mult mai simplă decât cea RT-PCR, care durează până la 24 ore, în momentul de față România realizează în continuare mai puține teste antigen decât RT-PCR. Raportarea de luni, de exemplu, arată că în ultimele 24 de ore, la nivelul întregii țări, s-au realizat 3.198 de teste antigen și 4.311 teste RT-PCR.
De ce nu (prea) fac medicii de familie teste antigen
Ciprian Vornicu este medic de familie în Iași și are cabinetul în zona Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Doctorul ieșean e de părere că testul antigen este util pentru rapiditatea rezultatelor însă arată că tocmai simplitatea procedurii poate duce la apariția unui fenomen nedorit. „Există o categorie de persoane care își fac testul pentru că au suspiciuni că au Covid.-19. O dată ce fac testul și se confirmă acest lucru ascund asta pentru că se tem să nu fie internate, să nu ajungă în spital. Acel test nu este înregistrat nicăieri în sistem ca fiind pozitiv”, spune medicul de familie.
În cazul în care un pacient care a aflat din propria sufragerie că are Covid-19 vrea, totuși, să își informeze medicul de familie, apare o altă problemă. „Eu nu îi sfătuiesc să vină la cabinet, pentru că nu îi testez la cabinet. Nu am capacitatea de testare, pentru că testele ar trebui să mi le cumpăr eu, sunt destul de scumpe, o consultație e plătită de la CJAS cu 25 de lei și un test este 40 de de lei. Odată ce un pacient este pozitiv el trebui să stea izolat într-o cameră de izolare pentru pacienți Covid, pe care eu, de exemplu, nu o am. E o situație generală, pentru că majoritatea cabinetelor sunt în policlinici. La țară, de exemplu, se poate, pentru că spațiile sunt mai mari”, spune medicul.
Soluția? Doctorul de familie sesizează serviciul de ambulanță, care trimite o echipă mobilă, în funcție de disponibilitate, pentru a merge la pacient să-l testeze.
Un alt medic de familie, care a dorit să rămână anonim, a explicat în cifre de ce folosirea testelor antigen la cabinet poate fi problematică.
„Testarea implică niște materiale de sanitare care sunt costisitoare. Un halat de unică folosință este 10 lei. Masca FFP2 e 2,5 lei, plus mănușile, plus viziera, plus botoșeii, plus testul în sine, care e în jur de 40 de lei. Deci costul unei testări de genul acesta ar ajunge undeva la 60-70 de lei. Iar toată consultația decontată de CJAS este de doar 25 de lei. Efectiv nu îți convine din punct de vedere financiar să testezi un pacient în cabinet”, ne-a explicat doctorul.
Cherecheș: Teste rapide sunt o idee bună, dar ar trebui implementată diferit
Profesorul de sănătate publică Cătălin Cherecheș este și el de părere că folosirea acasă a testelor îi poate determina pe unii care sunt „pozitivi” să ascundă acest lucru autorităților.
„Să spunem că sunt o persoană responsabilă, m-am testat și sunt pozitiv, unde sun mai departe? Sun la DSP? Păi poveștile cu DSP-ul creează imaginea unei instituții care e inabordabilă. Și atunci oamenii stau acasă și au o strategie individuală: se descurcă pe cont propriu. Ceea ce face ca numărul persoanelor infectate să fie ca la aisberg, adică sub nivelul mării, iar noi vedem o bucățică mică de gheață și zicem că putem să ne relaxăm. Dar e fals”, spune Cherecheș.
O altă problemă e procedura în sine pe care un pacient trebuie să o respecte pentru ca testul antigen să fie relevant. „Bețișorul trebuie introdus în nas și trebuie introdus adânc. Deci e neplăcută procedura. Dacă nu împingi suficient de mult riști să nu iei suficient material pe bețișor ca să fie testul corect. Și atunci îți faci testul, nu recoltezi corect, testul e negativ. Dar e un fals negativ și atunci, inevitabil, zici că e ok, iar disciplina scade automat și crește riscul de infecție”, adaugă Cherecheș.
Chiar dacă profesorul recunoaște că testele rapide „sunt o idee bună”, crede că ar trebui implementă în mod diferit. În primul rând, testele ar trebui să fie gratuite pentru populație întrucât ele sunt folosite pentru remedierea unei probleme de sănătate publică.
„Piața ar trebui inundată cu teste rapide care să fie aplicate gratis pentru orice, de câte ori pe zi vrea persoana aia. Dacă cineva vrea de 5 ori pe zi, de atâtea ori să își facă testul și să fie aplicate de medici de familie, de către farmacii de către toți profesioniștii în sănătate și să fie raportate inevitabil. Și atunci am avea o idee mult mai clară despre cum stăm.”
Specialistul argumentează că în lipsa testelor, autoritățile ar putea ajunge să ia măsuri de relaxare pripite, bazate pe cifre care nu reflectă realitatea.
“Măsurile de relaxare actuale sunt luate pe cifre îndoielnice. Dacă ne uităm la numărul de persoane internate pe Terapie Intensivă și la numărul de decese acestea sunt relativ constante. Deci situația nu e mai bună de fapt”, argumentează Cherecheș.
Un exemplu: Din cele 58 de cazuri noi raportate în ultimele 24 de orei la Iași, doar 4 au fost descoperite ca urmare a unor teste de tip antigen.
Cât de ușor se găsesc testele antigen
Testele antigen care detectează infecția cu Sars-Cov-2 nu se găsesc doar în farmacii sau pe platforme de comerț, ci și pe portalurile de anunțuri, unde clienții își asumă riscuri mai mari.
Am sunat la un astfel de anunț și am pretins că dorim să cumpărăm o cantitate mai mare de teste, pentru o firmă de construcții. Am ales abordarea incognito deoarece, în cursul zilei de luni, niciuna dintre firmele contactate oficial de Europa Liberă nu au dorit să ne ofere informații despre vânzarea de teste antigen Covid-19.
„În pachet aveți, testul, carcasă, care este sigilată cu termen de valabilitate de doi ani, o pipetă, un tub cu soluție tampon - un pătrățel mic când îl desfaceți este dezinfectant. Aveți un ac care este sigilat, de unică folosință. Totul se folosește o singură dată. Mai găsiți o hârtiuță în limba română cu instrucțiunile de utilizare și pe spate un mic exemplu cu câteva poze cu varianta pozitiv/negativ”, ne-a spus vânzătorul, care a precizat că ne poate trimite inclusiv 300 de teste.
Consiliul Concurenței spune că prețurile sunt la fel ca în alte țări
Prețul unui test rapid antigen SARS-CoV-2, pentru autotestare, comercializat online în România variază între 30 lei și 68 lei, arată Consiliul Concurenței, într-un comunicat dat publicității pe 25 ianuarie.
„Persoanele fizice pot achiziționa online truse (kit-uri) care conțin 2, 5, 20 sau 25 de teste rapide. Astfel, în funcție de platforma online de pe care este achiziționată, o trusă care conține 2 teste rapide poate costa între 80 lei și 136 lei, iar cea cu 5 teste între 158 lei și 209 lei. În ceea ce privește trusele cu câte 20 de teste rapide pentru detectarea COVID 19, prețurile acestora variază între 600 lei și 1000”, arată Consiliul Concurenței.
Instituția spune că prețurile se situează la un nivel comparabil cu cele din mai multe țări europene. De exemplu, în Germania un kit cu 20 de teste costă între 170 euro (827,9 lei) și 190 euro (925 lei), în Franța între 132 euro (642,8 lei) și 142 euro (691,54 lei), în Italia -224 euro (1090,8 lei), în Austria 115 euro (560 lei), în timp ce în Polonia costă 132 euro (642,8 lei).
„Testele antigenice rapide pot conferi un avantaj semnificativ față de testele RT-PCR în ceea ce privește simplitatea echipamentului necesar, prețul și rapiditatea obținerii rezultatelor, nu este nevoie de personal calificat, ceea ce contribuie la atenuarea presiunii asupra sistemelor de sănătate”, a mai precizat Consiliul Concurenței.
Arafat recunoaște că unii român ascund că sunt bolnavi
Într-o declarație de presă de la finele săptămânii trecute, secretarul de stat Raed Arafat a recunoscut că „sunt cazuri care nu se raportează”, referindu-se la aceste teste.
„Sunt unii care fac teste antigen, teste rapide acasă și sunt pozitive și rămân acasă. Cum aveam înainte pe cei care aveau simptome ușoare și nu mergeau să se testeze, refuzau să se testeze. Acum se testează acasă și rămân acasă, în cazul fericit. Unii dintre ei poate nu respectă regulile și nu rămân acasă. Cu testele PCR suntem pe la 30.000, dacă nu greșesc, pe zi, la care se adaugă câteva mii de teste antigenice rapide. Rata de pozitivare am văzut că este totuși menținută la un nivel mai mic decât înainte”, a spus șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).
Acesta a mai spus că interzicerea vânzării în farmacii a acestor teste nu este o soluție bună.
„Preferabil să se testeze, să rămână acasă decât să nu se testeze deloc, deci retragerea testelor rapide de la farmacii şi păstrarea lor numai pe linia oficială nu garantează că toţi care au simptome şi care sunt curioşi să vadă că sunt pozitivi sau nu vor merge la testare, aşa că este o soluţie totuşi măcar de autocontrol, că dacă m-am văzut că sunt pozitiv măcar să stau acasă şi să mă izolez de familia mea”, a afirmat Raed Arafat.
De ce e important să știm
Raportările oficiale ale numărului de infecții, realizate zilnic de autorități, influențează modul de viață atât al celor infectați, cât și al celor care nu au contractat virusul.
În funcție de numărul de infectări (raportat), o localitate sau un județ se poate afla într-unul dintre următoarele scenarii, în cazul fiecăruia restricțiile pentru populație fiind diferite:
- scenariul verde: incidență sub 1 la mia de locuitori
- scenariul galben: incidență de sub 3 la mia de locuitori
- scenariu roșu: incidență de peste 3 la mia de locuitori
- carantină: incidență de peste 6 la mia de locuitori
