Momentan, în România au fost folosite doar dozele celor de la Pfizer/BioNTech, cu care s-au vaccinat peste 600.000 de persoane din 27 decembrie, de când a început campania.
Începând de joi, 4 februarie, în centrele de vaccinare din România va fi administrat și serul produs de compania Moderna, pe lângă cel de la Pfizer/BioNTech, eficacitatea celor două vaccinuri fiind aproximativ egală.
România se pregătește și pentru vaccinul AstraZeneca, din care ar urma să primească 1,3 milioane de doze până la sfârșitul lunii martie.
Abia omologat de Agenția Europeană a Medicamentului, vaccinul britanic are încă multe semne de întrebare privind grupele de vârstă pentru care este recomandat.
La fel ca cele două vaccinuri produse de Pfizer și Moderna, nu este recomandat copiilor, dar ar putea să nu fie folosit nici pentru persoanele vârstnice.
„Recomandarea pentru utilizarea acestui tip de vaccin este după vârsta de 18 ani, datele de eficacitate sunt în jur de circa 60% și se poate administra persoanelor de peste 18 ani în două doze la un interval cuprins între 4 și 12 săptămâni. În studiile clinice desfășurate și care au stat la baza autorizării, majoritatea datelor sunt disponibile pentru grupa de vârstă până la 55 de ani. Rămâne să luam o decizie, după ce vom primi un punct de vedere de la Agenția Medicamentului, care va fi intervalul de vârstă pentru care vom folosi vaccinul AstraZeneca. Celelalte țări europene, precum Italia sau Germania și Austria, au decis deja că nu-l vor folosi la persoane de peste 55, respectiv 65 de ani. În funcție de decizia pe care o vom lua, se vor deschide sloturi noi de centre de vaccinare la nivel național", a declarat marți președintele campaniei de Vaccinare, Valeriu Gheorghită.
Franța a anunțat că nu recomandă vaccinul pentru persoanele peste 65 de ani, pe modelul Germaniei și Austriei. Autoritatea de reglementare a considerat că nu sunt destule date pentru a demonstra eficiența vaccinului la vârstnici, potrivit BBC.
Belgia, Italia, Suedia și Polonia au coborât limita de vârstă până la 55 de ani
Marea Britanie folosește acest vaccin de o lună în programul său de imunizare în masă. Oficialii britanici afirmă că „oferă un grad ridicate de protecție" pentru timp îndelungat. Nicio persoană care a primit vaccinul în timpul testelor clinice nu a dezvoltat o formă gravă de Covid-19.
Ce conține vaccinul AstraZeneca
Vaccinul britanicilor de la AstraZeneca și Universitatea Oxford se bazează pe injectarea în corp a unui fragment genetic al coronavirusului, folosindu-se însă pentru „transport” de un adenovirus (o formă slăbită a unui virus comun al răcelii) și nu pe ARN, așa cum o fac vaccinurile Pfizer și Moderna.
Vaccinul britanic s-a bucurat de cele mai multe precomenzi din partea guvernelor, inclusiv a Uniunii Europene, însă a întâmpinat probleme în faza a treia de testare și a rămas în urma concurenților, anunțând o eficiență cu mult sub cea obținută de principalii competitori.
Este al treilea vaccin care primește aprobare în UE, după cel de la Pfizer/BioNTech și Moderna. Studiile au demonstrat că vaccinul este extrem de eficient în prevenirea bolii severe și a deceselor provocate de coronavirus.
Vaccinul AstraZeneca dispune de avantajul de a avea un cost de producţie mai mic decât vaccinurile rivale, fiind în acelaşi timp mai uşor de stocat şi de transportat.
Au existat, însă, temeri cu privire la eficacitatea sa pentru persoanele în vârstă, în lipsa datelor suficiente, fie și pentru că mai puțin de 10% dintre voluntari au avut peste 65 de ani.
Potrivit unui comunicat de presă al EMA, nu există suficiente rezultate pentru categoria de vârstă peste 55 ani pentru a calcula eficacitatea vaccinul pentru aceste persoane. „Totuşi, o protecţie este aşteptată'' întrucât a fost identificat un răspuns imunitar.
AstraZeneca s-a mai lovit de o controversă după ce Reuters a dezvăluit că 1.500 de voluntari din fazele clinice de testare au primit doza greșită, dar producătorii nu i-a informat despre eroare. Niciunul dintre voluntari nu a fost pus în pericol în urma incidentului.
Moderna și Pfizer
Ambele vaccinuri utilizează tehnologia care se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-CoV-2.
ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.
Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul Pfizer/BioNTech are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn și infecția asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2.
Vaccinul Pfizer este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.
Ambele vaccinuri necesită două administrări - pentru Pfizer rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.
România se află în faza a doua a campaniei de vaccinare în care sunt imunizate persoanele peste 65 de ani, cele cu boli cronice, dar și personalul din domeniile esențiale.
574.544 de români sunt programați în acest moment la vaccinare, iar dintre persoanele vaccinate cu prima doză, 79% sunt persoane vulnerabile - peste 65 de ani, bolnavi cronici, persoane cu handicap și rezidenți ai unor centre sociale.
