David Saranga, ambasadorul Israelului în România, respinge presupusele controverse la care s-a referit primarul Constanței, Vergil Chițac, cu privire la responsabilitatea mareșalului Ion Antonescu în uciderea evreilor din România în cel de Al Doilea Război Mondial și-i amintește acestuia că în comunitatea științifică nu există aceste dubii.
„Am aflat cu stupoare și dezamăgire despre afirmațiile recente ale Primarului Constanței, domnul Vergil Chițac, referitoare la ”rolul jucat de mareşalul Ion Antonescu în istoria României”. Doresc să subliniez că din partea comunității științifice nu există nicio incertitudine cu privire la responsabilitatea lui Ion Antonescu în uciderea evreilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1946, Ion Antonescu a fost anchetat și găsit vinovat pentru crime de război de către Tribunalul Poporului. Din păcate, astfel de declarații minimalizează suferința victimelor Pogromului de la Iași, ale celor din ”trenurile morții” și a ale celor deportate din Bucovina și Basarabia în Transnistria. Tot acestea pun la îndoială o realitate crudă și nedreaptă.
În acest context, îl invit pe domnul Vergil Chițac să viziteze Yad Vashem, Muzeul Victimelor Holocaustului de la Ierusalim, pentru o cunoaștere aprofundată a atrocităților comise la ordinul lui Ion Antonescu împotriva evreilor din România.
Criminalii Holocaustului, dar și cei care sunt simpatizanți ai mareșalului Ion Antonescu, ai Mișcării Legionare, ori cei care instigă la ură nu trebuie tolerați de societate”, spune diplomatul pe pagina de Facebook a Ambasadei Israelului în România.
Primarul liberal al Constanței, Vergil Chițac, a declarat luni pentru G4Media că în jurul figurii și rolului jucat de Ion Antonescu în istoria României există „evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici și controverse”.
Declarația a fost făcută pentru a justifica lipsa de aplomb în schimbarea numelui unei străzi din Constanța care poartă numele mareșalului, în contextul în care majoritatea liberală dintr-o comună ilfoveană a făcut temerarul demers în ciuda opoziției consilierilor PSD.
În timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni.
- Între 45.000 și 60.000 de evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de către trupele germane și române în 1941.
- Între 105.000 și 120.000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria.
- În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 de evrei locali au fost lichidați, în special la Odessa și în districtele Golta și Berezovca.
- Cel puțin 15.000 de evrei din Regat au fost uciși în Pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri antievreiești.
- Aproximativ 132.000 de evrei au fost deportați la Auschwitz, în perioada mai-iunie 1944, din nordul Transilvaniei, stăpânit de Ungaria.
- Au murit, de asemenea, o mare parte dintre romii deportați. Dintre cei 25.000 de romi (jumătate fiind copii) trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au murit.
- Comunități rome nomade vechi de secole au dispărut pentru totdeauna.
În perioada interbelică, România avea a treia comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS.
În ultima sută de ani, această minoritate a avut un parcurs exprimat simbolic prin fracția: 756.930 / 3.271 => - 99,56%. Adică, în România trăiau în 1930 peste 756 de mii de evrei, iar la ultima actualizare a recensământului, în 2011, mai trăiau în Romînia numai 3.271. Cu alte cuvinte, în mai puțin de un secol minoritatea evreiască s-a redus cu 99,56%.
Sute de mii de evrei au emigrat în timpul regimului comunist, mai ales în epoca Ceaușescu. Mulți dintre ei, ca și etnicii germani, au fost „vânduți” de autoritățile de la București, în căutare acerbă de valută. Astfel de „soluții” pentru ieșirea din România captivă în spatele Cortinei de Fier au început în vremea lui Gheorghe Gherorghiu Dej, dar au fost aplicate din ce în ce mai frecvent în anii '70-'80 pe măsură ce falimentul regimului se accentua, dar și pe fondul național-comunismului dezvoltat de Nicolae Ceaușescu.
Mulți evrei au emigrat și după căderea comunismului, așa cum au făcut-o majoritatea etnicilor germani rămași în Transilvania.
În anii '90, evreii sosiți din România reprezentau a doua cea mai importantă comunitate de imigranți din Israel, după cei plecați din Uniunea Sovietică. Comunitatea numeroasă de vorbitori de limbă română din Israel a determinat/determină interesul mare pentru evenimente majore petrecute în România, începând cu cele din decembrie 1989.
