Procentul este o creștere semnificativă față de planul precedent de reducere cu 40% a emisiilor. UE vrea ca blocul european să ajungă la zero emisii până în 2050. Fără aceste modificări, nu va fi posibilă atingerea acestei ținte.
Pachetul „fit for 55” conține 13 propuneri legislative, unele dintre ele actualizări ale legilor existente, dar și câteva legi noi. Acesta este cel mai ambițios set de legi pentru protecția mediului la nivel global. Propunerile noi de la masa de negociere sunt:
- O nouă strategie UE pentru păduri;
- Mecanismul de interzicere a relocării emisiilor în afara UE de către firmele europene care încearcă să scape de reguli;
- Facilitatea socială a acțiunilor pentru climă - sprijin financiar pentru cei afectați de costurile crescute ale energiei;
- Combustibilii sustenabili în domeniul aviației;
- „Înverzirea” spațiilor maritime ale UE;
Printre politicile actualizate se află cele pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, regulamentul pentru exploatarea terenurilor, cel pentru energie regenerabilă, standardele de emisii de dioxid de carbon pentru vehicule, directivele pentru infrastructura combustibililor alternativi și taxarea energiei.
Industriașii și sindicatele spun că UE încearcă să omoare sectorul energiei. Activiștii de mediu acuză UE că nu face destul pentru a pune capăt activităților care dăunează planetei.
UE s-a angajat deja la măsuri ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii globale. Măsurile sunt necesare, însă execuția este aspectul neplăcut: mulți se opun acestei schimbări costisitoare. Problema este peste tot în jurul nostru, dar nu e la fel de palpabilă sau la fel de ușor sau rapid de redresat ca alte probleme.
UE produce un procent foarte mic din emisiile de carbon din lume, în jur de 8%. Însă are autoritate enormă din punct de vedere politic și legislativ - alte țări ar putea copia noile inițiative europene, ceea ce ar aduce o schimbare la nivel global.
1. Costul tranziției verzi se va vărsa în transporturi și construcții. Consumatorii vor plăti mai mult
Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii controlează poluarea. Practic, UE limitează cantitatea totală de dioxid de carbon care poate fi emisă - companiile mari care produc emisii (inclusiv industria aviatică) cumpără sau primesc o „bucată” din acest procent. Ele pot emite carbon în limitele alocate - dacă întrec acest prag, sunt amendate.
În sistemul existent, industriile care generează multe emisii au primit de la guverne aceste alocații pe gratis, pentru a le păstra competitivitatea. Însă 36% din emisiile de dioxid de carbon din UE provin din transport și clădiri - în special din încălzirea lor folosind combustibili fosili. Pentru prima oară, fiindcă UE are un plan atât de ambițios, va trebui să se reducă și din emisiile clădirilor, transportului și agriculturii.
Costurile se vor transmite în jos către consumator. Încălzirea cu gaz se va scumpi.
Pentru a proteja consumatorul de rând de impactul tranziției verzi, UE vrea să folosească cel puțin jumătate din banii câștigați din vânzarea acestor alocații de emisii. Măsurile existente pentru certificatele de emisii au un impact disproporționat de mare asupra consumatorului individual, ceea ce Comisia vrea să combată prin susținerea financiară a gospodăriilor vulnerabile și întreprinderilor mici care vor fi afectate.
Banii din acest fond ar putea ajuta cetățenii UE să se reorienteze spre opțiuni mai verzi, precum sisteme de încălzire fără emisii sau mașini electrice. Provocarea, cel puțin în România, este că este puțin probabil ca banii să ajungă la cei afectați de noile costuri în lipsa unei strategii naționale puternice.
2. Energie regenerabilă
Noile propuneri vor cere tuturor statelor membre să investească mai mult în surse regenerabile de energie și să încheie, încet-încet, dependența de combustibili fosili. Conform statisticilor de la Our World in Data, în 2019 România consuma în mare parte combustibili non-regenerabili. În țara noastră, 33% din energie provine din petrol, 28,58% din gaz natural și 13,97% din cărbune.
Aproape un sfert din energia din România provine din surse care emit cantități reduse de dioxid de carbon. În jur de 10% din energie o luăm din hidrocentrale și 7,33% este energie nucleară. Sub 6% din energia din România provine din centrale eoliene, panouri solare sau alte surse regenerabile.
Îndeplinirea condițiilor din acest pachet legislativ și din Pactul Verde European presupun o schimbare drastică în producția și consumul de energie din România.
Multe alte țări dependente de combustibili fosili se împotrivesc vehement acestor reguli. Măsurile vor fi, cel mai probabil, întâmpinate cu proteste cel puțin în Franța și Polonia. Polonia este dependentă în măsură de 70% de electricitate din surse non-regenerabile, iar 40% dintre casele poloneze sunt încălzite cu cărbune. Opinia germanilor asupra acestor politici ar putea influența alegerile din septembrie pentru Bundestag și un nou cancelar.
3. Gestionarea mai strictă a pădurilor
Regulamentul european pentru exploatarea terenurilor cere ca orice emisii generate astfel să fie compensate în același sector, prin alte măsuri. De exemplu, atunci când se taie o porțiune de pădure pentru a construi locuințe, trebuie replantată pădurea altundeva, cel puțin în aceeași cantitate, dacă nu mai mult.
UE vrea să protejeze mult mai strict pădurile existente, în special pe cele vechi precum sunt multe în România. Accentul va fi pus pe conservare, transparența gestionării, și coordonare la nivel european.
România este notorie pentru exploatările pădurilor, în moduri mai mult sau mai puțin legale, mai mult sau mai puțin responsabile. Noua lege va pune UE cu ochii pe pădurile din România, iar autoritățile vor fi forțate să comunice cu mai multă transparență despre exploatările forestiere.
4. Va trebui să folosim energia mai eficient
Una dintre marile cerințe ale noului pachet legislativ este gestionarea mai bună a energiei regenerabile. Însă soluția, consideră Bruxelles, nu e doar să consumăm la fel, dar din surse mai bune - ci să consumăm mai puțin, indiferent de sursă. Directiva pentru eficiența energetică doar sugera o țintă de reducere a consumului, însă noile hotărâri vor face ținta obligatorie.
Consumul nu va fi monitorizat doar la nivel macro, ci consumatorii individuali - cei cu centrale de apartament, de exemplu - au dreptul să primească informații transparente și frecvente despre consumul lor de energie. Noile reguli vor cere și renovarea multor clădiri vechi și ineficiente energetic.
5. Autoturisme mai eficiente și mai „verzi”
Regulamentele europene vor fi și mai stricte cu privire la standardele de performanță ale mașinilor. Producătorii ai căror mașini nu sunt conforme cu pragul de emisii vor fi amendați pentru fiecare mașină nou înregistrată. Regulile ar putea duce chiar până la interzicerea vehiculelor noi cu benzină și motorină până în 2035.
Noile legi UE vor îmbunătăți accesul la reîncărcare cu electricitate și combustibil alternativ. România va trebui să creeze legi care să dezvolte mai repede infrastructura pentru mașinile electrice private și cele folosite în transportul în comun.
Industria aeronautică și cea maritimă vor trebui să facă și ele tranziția spre combustibili mai sustenabili.
