„Efortul național comun a eșuat ca urmare a faptului că nici măcar vaccinarea și pandemia nu au fost suficient de puternice să-i facă pe politicienii noștri să tragă în aceeași direcție”, spune profesorul de psihologie clinică și psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David.
Acesta a explicat că, în România, strategia privind vaccinarea s-a aflat la granița dintre o abordare științifică și una „de circ". În plus, autorităților le-a lipsit cu desăvârșire o înțelegere mai profundă a motivelor pentru care o parte importantă a populației refuză vaccinarea.
Autoritățile nu au răspuns la anumite întrebări importante despre cele două-treimi ale populației nesigure despre vaccinare pentru că nu și-au pus întrebările potrivite, spune expertul în psihologie.
Abordarea a fost una haotică
Daniel David explică pentru Europa Liberă că vina pentru gestionarea slabă a campaniei de vaccinare este, fără echivoc, a autorităților. El explică că măsurile cum sunt tombolele nu sunt eficiente și este un „lucru trist” că s-a ajuns la această abordare.
Dacă nu dai consistent recompensele și pedepsele sigur că nu influențezi comportamentul.
Profesorul universitar spune că autoritățile ar fi trebui să consulte Asociația Psihologilor din România și Asociația Sociologilor din România, lucru care nu s-a întâmplat. În plus, nu a avut loc o colaborarea eficientă între diversele autorități naționale și locale cu atribuții în această pandemie.
„Accesibilitatea trebuia să vină la pachet cu un efort comun. Era clar că era nevoie și de un pact politic, n-ai cum să faci numai cu primarii PNL sau numai cu primarii PSD, nu se poate. Trebuia să fie un pact politic, ar fi trebuit mecanismele psihologice mai bine gândite”, explică Daniel David.
Un principiu psihologic foarte simplu ar fi fost ignorat pe parcursul campaniei de vaccinare. Recompense și restricții au fost aplicate, potrivit lui Daniel David, într-un mod inconsistent - „restricțiile și pedepsele nu s-au dat sistematic”.
Pseudoștiința și informațiile false – un aliat al pandemiei
Dragoș Obreja este autor și masterand în sociologie la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în cadrul Universității din Bucureștii. El explică pentru Europa Liberă că încrederea în pseudo-știință nu este neapărat o trăsătură specifică românilor. Încrederea în practici cum sunt homeopatia sau fitoterapia sunt populare și în țările din Occident.
Dragoș Obreja explică că, printre motivele invocate de oameni pentru a avea mai multă încredere într-un homeopat decât în medicina convențională se numără „tratamentul personalizat, grija față de 'suflet', empatia”.
Potrivit barometrului realizat de Comisia Europeană în luna mai, 57% dintre români au spus că doresc să se vaccineze cât de curând posibil sau că s-au vaccinat deja. La peste trei luni de atunci, rata vaccinări este abia la 30%.
Dragoș Obreja explică că atenția autorităților ar trebui să se îndrepte către oamenii nesiguri „care ar lua în calcul această variantă dacă li s-ar explica, clar, simplu, toate avantajele vaccinării”. În schimb, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că s-a acordat prioritate unei alte abordări. Campania a fost coordonată de experți în medicină și în comunicare și nu de suficienți experți în psihologie sau sociologie.
Uite la ce-am ajuns, marea tehnică este tombola.
Daniel David, care este rector al Universității Babeş-Bolyai, precizează că le-a semnalat autorităților nevoia de a realiza analize la nivel național pentru a înțelege mai bine „care este acum profilul celor care s-au vaccinat și al celor care încă se opun/sunt nehotărâți”.
Dezinformarea online
Dragoș Obreja explică că „scepticismul vizibil” din rândul populației este alimentat de digitalizarea dezinformării.
„În legătură cu această treime ‘nesigură’ din populație, o modalitate importantă de a-și procura informațiile referitoare la vaccin se află în cadrul mijloacelor de informare media/new media: canale TV, pagini de Facebook sau alte surse online.” Aceste pagini sau canale „abundă în dezinformare”, apelând la fricile oamenilor care citesc aceste postări și apoi le este alimentată nesiguranță când vine vorba de vaccinare.
Deși Facebook avertizează în multe cazuri că aceste pagini nu sunt surse sigure, „numărul de aprecieri și de comentarii cu privire la postările legate de vaccin oferă suficiente confirmări pentru a înțelege de ce rata vaccinării rămâne în continuare una scăzută” explică sociologul.
Digitalizarea aceasta este însă o continuare a unei tendințe care există în România de vreo 5-10 ani, explică Daniel David. „Mă uitam cu groază”, spune el despre emisiunile în cadrul cărora se promova și înainte de pandemie pseudo-știința. Emisiuni la care la care erau „invitate persoane cu calificări contestabile pentru a face prognoze politice și economice. De ce nu ar crede oamenii acum când același pseudo expert îi spune că pandemia este o creație a lui Bill Gates și a nu știu cui”, adaugă profesorul.
