România și Ucraina au încheiat, vineri, exercițiul militar comun al Forțelor Navale din cele două țări, „Riverine 2021”. Pentru Ucraina, acest exercițiu anual demonstrează „înțelegerea importanței asigurării securității Dunării”, a spus comandantul Forțelor Navale ucrainene, Alexei Neizhpapa.

Nu este primul exercițiu de acest tip, dar el vine în condițiile în care tensiunile dintre Rusia și Ucraina, cauzate de anexarea ilegală a Crimeii în 2014, departe de a se fi stins, au atins anul acesta noi cote din punct de vedere militar și politic. În primăvară, Rusia și-a mobilizat numeroase forțe militare la granița cu Ucraina. Aceasta a determinat comunitatea internațională să dea, din nou, atenție avertismentelor pe care le formulează Ucraina încă din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeii.

Dar, chiar dacă are promisiuni de sprijin, Ucraina este încă departe de perspectiva de a adera la NATO, așa cum a arătat, de altfel, președintele SUA Joe Biden la întâlnirea de luna trecută cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cu atât mai importante sunt pentru Ucraina exerciții militare care, așa cum arată Forțele Navale Române, se desfășoară „conform standardelor operaționale NATO".

În plan politic, președinția ucraineană a lansat recent Platforma Crimeea, menită să mobilizeze comunitatea internațională în apărarea suveranității ei teritoriale, iar Kievul se află în plină ofensivă diplomatică pentru a bloca avizarea conductei de gaze Nord Stream 2, care poate transporta gaze din Rusia în Europa cu ocolirea Ucrainei și pe care Kievul o descrie drept o „armă geopolitică a Moscovei”.

Anexarea Crimeii a apropiat România de Ucraina, spune Artem Filipenko, expert la Institutul Național de Studii Strategice al Ucrainei, pentru că Bucureștiul s-a simțit în pericol. „Exercițiile riverane au fost efectuate pentru prima dată în 2018, deși înainte de 2014 România era considerată un posibil adversar militar”, spune acesta pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL.

La exercițiul similar din 2020,au participat aproximativ 300 de marinari militari din cele două state. În 2021, numărul acestora s-a dublat, potrivit Forțelor Navale Române: „Aproximativ 600 de militari români și ucraineni vor desfășura manevre tactice, conform standardelor operaționale NATO, exerciții de inspecție și control la ambarcațiuni suspecte, exerciții de remorcaj, precum și antrenamente de punere în aplicare a procedurilor de acțiune pentru intervenții în situații de urgență”.

Pentru comandantul Forțelor Navale ale Ucrainei, în timpul exercițiului, „grupurile noastre tactice naționale ar trebui să devină un singur echipaj coordonat, care să lucreze împreună pentru un singur scop - creșterea nivelului de securitate regională”.

Pe lângă evenimente bilaterale, România participă alături de Ucraina și la alte exerciții militare. În luna iunie, România a fost printre cele 32 de țări care au participat la exercițiul militar Sea Breeze, din Marea Neagră. Acesta a fost organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite și cele ale Ucrainei, iar Rusia nu a ezitat să își exprime dazaprobarea: a spus că a tras focuri de avertisment către o navă britanică și a transmis că „amploarea și natura evident agresivă a exercițiului Sea Breeze nu corespunde nevoilor de securitate din zona Mării Negre. Sporește riscul unor incidente neintenționate. Încurajează sentimentele militariste la Kiev”.

Potrivit României, exercițiul „Riverine 2021”, pe care l-a încheiat vineri împreună cu Ucraina, e menit să „contribuie la îmbunătățirea capacității militarilor din Forțele Navale Române de a răspunde, rapid și eficient, la un spectru divers de amenințări pe flancul sud-estic al Alianței Nord-Atlantice”.

În cadrul aceleiași întăriri a relațiilor militare ale României cu Ucraina, în luna iulie președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru ratificarea „Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar.

Acordul prevede, printre altele, cooperarea pentru:

• achiziția de armament și de tehnică militară în cadrul proiectelor comune și producția de armament și de tehnică militară, la cererea uneia dintre părți;
• furnizarea de armament, tehnică militară și de alte echipamente în scopuri tehnico-militare;
• reparația și modernizarea armamentului, tehnicii militare și furnizarea altor servicii în domeniul tehnico-militar;
• vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor;

În Strategia militară a României, aprobată de Guvern în august 2021, se arată că „România îşi consolidează apărarea naţională şi își prezervă interesele naţionale în Marea Neagră şi la fluviul Dunărea, cu structurile și capabilitățile proprii, până la activarea mecanismelor de funcţionare tip „Articol 5” - NATO sau „Articol 42/7” - TEU (Tratatul Uniunii Europene), precum şi prin dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici, aliaţii din proximitate şi prin iniţiativele regionale de cooperare militară”.