ACTUALIZARE - Premierul României, Florin Cîțu, a declarat, luni, că Executivul va aproba în cursul zilei compensarea facturilor pentru consumatorii casnici.*
Prețurile la energie sunt în creștere de câteva săptămâni, iar reprezentanții consumatorilor casnici și industriali din Europa estimează că facturile ar putea fi semnificativ mai mari decât anul trecut pe întreaga perioadă a iernii 2021 – 2022. Săptămâna aceasta, de la liderii OPEC la cei ai Uniunii Europene, toată lumea pare să caute soluții.
Vineri s-a înregistrat un record al prețului la gazele naturale cu livrare în luna noiembrie pe hub-ul energetic olandez TTF: 97,73 de euro pe megawatt oră, cu 400% mai mult decât prețul de la începutul anului.
Potrivit analiștilor, există un cumul de factori care determină evoluțiile actuale: redistribuiri către piața din Asia, probleme tehnice la livrările din Norvegia, temperaturile mici de la sfârșitul iernii trecute, care au epuizat mai mult decât se estima din rezervele de gaze. Cererea a crescut și ea odată cu ridicarea perioadelor de carantină din țările europene, iar Rusia a speculat momentul.
Livrările de gaze naturale ruseşti prin conducta Yamal-Europe au scăzut la 1 octombrie cu 77% față de ziua anterioară, potrivit operatorului de reţea Gascade, după ce producătorul rus de stat Gazprom a decis să rezerve doar o treime din capacitatea disponibilă pentru luna octombrie.
Despre jocul strategic al Rusiei se vorbește deja de câteva săptămâni – Rusia a finalizat conducta Nord Stream 2 prin care poate furniza gaze direct Europei cu ocolirea Ucrainei iar acum dorește grăbirea procesului de avizare finală a proiectului.
O problemă globală
Evoluția prețului gazelor va fi discutată, luni, la Viena, de membrii Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) în formatul OPEC+ (cele 13 de state mari producătoare de petrol din organizație plus 10 alți mari producători, inclusiv Rusia).
Potrivit Reuters, membrii OPEC urmează să decidă dacă măresc nivelul livrărilor de petrol în perioada următoare în condițiile unei piețe pe care problemele de aprovizionare și revenirea cererii după pandemie au împins deja, săptămâna trecută, prețul la peste 80 de dolari pentru un baril. Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai mare nivel din ultimii trei ani este dublată de ce a prețului la gaze, cu 300% anul acesta.
Analiști de pe piața energiei, citați de AFP, spun că deși trecerea de la aprovizionare cu gaze la cea cu petrol, în contextul prețului mare la gaze nu este viabilă pentru producerea unor mari cantități de energie, ea rămâne o variantă pentru multe țări în condițiile în care prețul gazelor va fi greu de controlat.
OPEC+ a stabilit în iulie că vor spori producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună până cel puţin în aprilie 2022, dar luni, în 4 octombrie, ar putea decide ridicarea acestui prag.
Potrivit Reuters, chiar dacă au cauze regionale, consecințele mișcărilor de pe piața energiei sunt globale (China a restricționat consumul): o presiune inflaționistă cauzată de majorările de preț la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică, care încetinește revenirea economică.
Ce face Europa
Statele europene caută deja de câteva săptămâni soluții, iar Uniunea Europeană e dispusă să intervină pentru identificarea acelor măsuri care nu ar încălca directivele europene. În urmă cu o săptămână, la București, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus că liderii statelor membre, care se întâlnesc, marți, în Slovenia, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului European vor discuta problema prețurilor la energie.
„Comisia Europeană va formula propuneri pentru soluții la nivel european. De exemplu, ne vom uita la cum putem ajuta gospodăriile vulnerabile, cu venituri reduse, și micile afaceri. E scopul nostru să căutăm soluții nu la nivelul fiecărui stat membru în parte, ci ca Uniune Europeană”, a spus Ursula von der Leyen.
În opinia acesteia, experiența anului trecut, când Comisia Europeană a negociat cu succes achiziția de vaccin anti-Covid arată că indiferent de criză, Europa e mai puternică atunci când acționează ca un tot unitar, ca o structură care reprezintă 450 de milioane de consumatori. Ea a adăugat că speră ca Rusia să urmeze exemplul Norvegiei și să sporească livrările.
Câteva zile mai târziu, joi, președintele Klaus Iohannis a transmis că a solicitat discutarea la nivelul Consiliului European, cât mai curând posibil, a temei privind creșterea prețurilor la energie. Cererea a fost formulată la o întâlnire în format videoconferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, în pregătirea întâlnirii din Slovacia.
Diversele țări europene au luat deja măsuri pentru a atenua majorarea prețurilor la energie. În România, Legea consumatorului vulnerabil este invocată drept principală măsură, dar dincolo de aceasta, Guvernul a promis compensarea facturilor.
La mijlocul lunii septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunța că pentru facturile la energie electrică, consumatorii casnici cu un consum lunar cuprins între 30 și 200 kWh lunar vor primi de la stat o subvenție de 18 bani/kWh iar facturile la gaze ar urma să fie compensate de stat în proporție de 25%.
Mecanismul ar urma să se aplice de la 1 noiembrie, iar Ordonanța de Urgență care îl va aproba urma să fie adoptată în cel mult două săptămâni.
Cu votul pentru moțiunea de cenzură programat pentru marți, și premierul Florin Cîțu părea să acorde acestei ordonanțe o importanță sporită. Miercuri spunea că „avem nevoie de un Guvern cu puteri depline, nu ne permitem nici măcar o zi fără guvern /.../ eu sper că până vineri să aprobăm ordonanţă de urgenţă - vinerea o să fie următoarea şedinţă de guvern - ordonanţă de urgenţă prin care acordăm o compensare a preţului la factura din iarnă la energie şi la gaze, dar nu avem timp până săptămâna viitoare, până marţi, să facem schema pentru companii mici şi mijlocii, ceea ce iarăşi va fi o problemă în perioada următoare”.
Vineri nu a mai fost ședință de guvern, iar pe lista documentelor aprobate în ședința reprogramată pentru sâmbătă nu apare nicio ordonanță referitoare la prețurile la energie.
*ACTUALIZARE - Premierul Florin Cîțu a declarat, luni, că Executivul va aproba în cursul zilei compensarea facturilor pentru consumatorii casnici.
Potrivit Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care a estimat valoarea facturilor de la iarnă și a compensației promise de guvern, dacă la energia electrică sprijinul acordat de stat ar fi în măsură să acopere o mare parte a majorării facturilor, la gaze majorarea prețurilor de referință în acest an se va simți și după aplicarea compensării cu 25%. Pentru o locuință care a avut anul trecut o factură la gaze de 126 de lei, majorarea ar fi iarna aceasta de aproape 100 de lei. Aceasta dacă Guvernul va emite totuși ordonanța care vizează compensarea facturilor.
| Factură 2020 | Factură 2021 | Diferența 2020-2021 | Subvenție 25% | Factura 2021 după aplicarea subvenției |
| 126 lei | 297 lei | 171 lei | 74 lei | 223 lei |
În România, situația este complicată și pentru consumatorii din sistemul centralizat. Primăriile au puține șanse să acopere prin subvenții majorarea așteptată la gigacalorie iar sistemele învechite contribuie la un consum sporit chiar și atunci când funcționează fără avarii.
