Linkuri accesibilitate

UE transmite un mesaj Rusiei de la București. Ce strategie are Moscova în războiul gazelor


Președinta CE speră că Rusia își va spori livrările în perspectiva unei ierni cu facturi mari pentru europeni, Moscova își joacă propriile cărți pentru dominație pe piața europeană a gazelor. În imagine, Ursula von der Leyen și Vladimir Putin în timpul unei întâlniri din 2020.

Majoritatea țărilor europene se confruntă în ajunul iernii cu majorările masive ale prețurilor la gaze, iar Comisia Europeană promite să caute soluții. Aflată, luni, la București, președinta CE, Ursula von der Leyen a declarat că speră ca Rusia să urmeze exemplu Norvegiei și să sporească livrările.

În paralel, Rusia își desfășoară propria luptă pentru a se impune pe piața europeană a gazelor, iar cele mai recente mutări în acest sens au dus la un scandal diplomatic între Ungaria și Ucraina.

Prețul gazelor s-a majorat și cu 300%, iar țările europene se pregătesc de iarnă căutând soluții pentru a evita situația în care consumatorilor finali le va fi imposibil să își plătească facturile. Reprezentanții UE vor discuta posibile variante ale unui răspuns comun săptămâna viitoare, după cum a spus președinta Comisiei la București, iar statele au început deja să anunțe o serie de măsuri, în principal subvenții.

Faptul că economia mondială și-a reluat rapid activitatea după perioadele de carantină, cu o creștere semnificativă a cererii în Asia, se află printre cauzele majorărilor, dar, a adăugat Ursula von der Leyen la București, există și o lipsă a unei reacții rapide în domeniul furnizărilor.

De aceea, decizia Norvegiei de a spori exporturile cu 2 miliarde de metri cubi, de la 1 octombrie, este binevenită, spune șefa Comisiei Europene, iar Rusia ar trebui să îi urmeze exemplul.

Președinta CE speră la ajutorul Rusiei în criza prețurilor la gaze
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:18 0:00

Norvegia și Rusia sunt, de altfel, principalii beneficiari ai actualei crize a prețurilor, arată o analiză Reuters. Liberalizarea prețurilor la energie pe piața europeană, începută încă de acum două decenii, a făcut trecerea de la contracte pe termen lung la o piață cu contracte flexibile, bazate pe tranzacționări la bursă sau pe așa-numitele hub-uri de energie.

Liberalizarea pieței europene a dus la extinderea surselor de energie, care includ acum producători din SUA și Qatar, dar a făcut și ca furnizorii tradiționali precum Gazprom (Rusia) și Equinor (Norvegia), care acoperă împreună 60% din necesarul european, să renunțe la contractele pe termen lung.

Mișcarea a fost bună pentru consumatorii europeni câtă vreme oferta a fost generoasă și a menținut prețurile la un nivel scăzut, dar acum, arată Reuters, lovește direct piața europeană – furnizori britanici au dat deja faliment iar gospodăriile europene se afla în fața perspectivei unor prețuri mai mari la iarnă.

Equinor și Gazprom au trecut însă la comerțul pe piața „la vedere”, care se estimează că le aduce venituri lunare suplimentare de miliarde de dolari. Producătorul de stat norvegian ar vinde peste jumătate din producție pe piața la vedere, cu 70% din acest volum pe piețele în care prețul se stabilește cu o zi înaintea tranzacționării.

Gazprom vinde 56% din producție pe piețele în care prețul se stabilește cu o zi sau o lună înaintea tranzacționării. Surse Gazprom citate de Reuters spun că 10% din livrările pe piața europeană sunt tranzacții „la vedere”.

Iar dacă Norvegia a făcut acum pași importanță pentru a-și spori livrările, spre bucuria președintei Comisiei Europene, Rusia pare să facă tocmai opusul.

Expertul în energie Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum, a spus pentru Europa Liberă că Gazprom a speculat momentul creșterii cererii și a redus tranzitul prin conductele care tranzitează Ucraina. Scopul este a pune presiune pe Uniunea Europeană pentru avizarea finală a conductei ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică - Nord Stream 2.

Mai mulți politicieni europeni au cerut investigarea Gazprom pe acest subiect, readucând în dezbatere problema independenței energetice a Europei. În loc să ajute, proiectul ar spori doar dependența de un jucător imprevizibil, care poate folosi prețul gazelor ca armă geostrategică.

Moscova spune că actuala criză a prețurilor demonstrează tocmai cât de necesar e proiectul Nord Stream 2 și a respins acuzațiile. Iar Vladimir Putin a fost chiar ironic la adresa Europei. Într-o declarație din 9 septembrie, citată de Reuters, acesta a spus: „Înțelepții anterioarei Comisii Europene au inventat prețurile formate pe piața liberă și toată lumea vede acum rezultatele”.

Oricum, Rusia își continuă ofensiva și, deși e finalizată datorită intervenției Germaniei la Casa Albă, urmate de decizia președintelui Biden de a ridica sancțiunile impuse pe această temă, Nord Stream 2 nu a primit încă toate aprobările.

Dacă devine funcțională, conducta va evita tranzitarea Ucrainei și va lipsi Kievul de circa 2 miliarde de dolari anual, bani pe care i-ar obține din taxe de tranzit.

Rusia ar putea să își sporească agresivitatea față de Ucraina dacă nu mai depinde de rutele de transport care tranzitează aceasta țară, spun opozanții proiectului.

În prezent, Rusia se află în fața a două provocări directe:

  • a nu veni în ajutorul Europei în această perioadă poate antagoniza un număr important de decidenți europeni, care pot reacționa cu refuzul aprobării finale a conductei;
  • nici Congresul SUA nu pare să fie împăcat cu decizia lui Biden de a ridica sancțiunile;

Miercuri, în 29 septembrie, Senatul SUA va avea audieri cu ușile închise pentru a discuta posibilele efecte ale operaționalizării Nord Stream 2. În 22 septembrie, Camera Reprezentanților a votat o lege care prevede, printre altele, noi sancțiuni pentru entitățile și indivizii implicați în construcția dar și în autorizarea Nord Stream 2.

Măsura trebuie să treacă însă de Senat și să fie promulgată de președinte. Greu de crezut că aceasta ar dori să revină asupra deciziei de ridicare a sancțiunilor luate după întrevederea din iulie cu Angela Merkel, dar votul din Camera Reprezentanților nu a fost doar bi-partizan, a fost și unanim, ceea ce ridică problema presiunii venite din propriul partid, de care Biden are nevoie pentru voturi importante în chestiunile interne.

Rusia își joacă la rândul ei cărțile, cu sprijinul „apropiaților” europeni. Luni, la Budapesta, Ungaria a semnat cu Gazprom un acord de livrare de gaze pe 15 ani. Livrările încep din 1 octombrie, prin „TurkStream și conducte din Sud-Estul Europei”, a transmis Gazprom.

Ministerul ucrainean de Externe a reacționat spunând că acordul este un gest „pur politic, fără justificare economică, făcut în detrimentul Ucrainei și al relațiilor Kiev-ului cu Budapesta”. Ucraina spune că acordul va submina securitatea energetică a Ucrainei și a Europei și că va cere opinia Comisiei Europene cu privire la eventuala încălcare a legislației europene.

În replică, Ungaria și-a rechemat ambasadorul de la Kiev pentru consultări. Ministrul de Externe Peter Szijjarto a descris declarațiile Ucrainei drept o încercare de a bloca acordul și o „încălcare serioasă a suveranității Ungariei”, într-o postare pe Facebook în care salută semnarea acordului cu Gazprom.

Președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Nicolae Ciucă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
XS
SM
MD
LG