Reforma fiscală internațională aprobată de liderii țărilor industrializate, este în discuție de mai multă vreme. Un acord de principiu fusese deja stabilit în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care include 136 de state generatoare a circa 90% din Produsul Intern Brut (PIB) global.
Impozitarea corporațiilor ar aduce acestora venituri suplimentare estimate la 150 de miliarde dolari. Printre țările care s-au opus multă vreme acestei impozitări minime se află Irlanda, care găzduiește importante multinaționale din domeniul tehnologiei, în timp ce SUA, sub administrația Biden a fost unul dintre susținătorii categorici ai măsurii.
Sâmbătă seara, după adoptarea deciziei care va fi oficializată, duminică, în documentul final al reuniunii, președintele Biden a scris pe Twitter că aceasta e în măsură să reprezinte o adevărată schimbare pentru lucrătorii americani, pentru cei care plătesc taxe, pentru sistemul de afaceri.
Oficialii americani cred că impozitarea minimă obligatorie a marilor corporații este benefică pentru economia SUA, chiar dacă unele mari corporații americane vor trebui acum să plătească mai multe taxe. Google, Amazon, Facebook şi Apple sunt printre acestea.
Țările individuale vor putea stabili detaliile aplicării măsurii, dar la nivel european, Franţa doreşte ca în prima jumătate a anului viitor, când va avea preşedinţia Consiliului Uniunii, să fie adoptată o directivă europeană care să asigure o aplicare unitară a noului impozit în EU.
Apel către Iran
Cu prilejul reuniunii G20, liderii Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii au cerut Iranului să revină la negocierile pe tema programului său nuclear și să reia respectarea angajamentelor din cadrul Acordului din 2015.
„Cerem președintelui Raisi să profite de această ocazie și să dea dovadă de bună credință prin întoarcerea la negocieri. E singurul mod în care putem preveni o periculoasă escaladare, care nu ar fi în interesul niciunei țări”, arată declarația semnată sâmbătă de Joe Biden, Angela Merkel, Boris Johnson și Emmanuel Macron.
Negocierile sunt blocate din luna iunie, de după venirea la putere a președintelui iranian Ebrahim Raisi. Anterior însă, sub președinția lui Donald Trump, SUA se retrăsese din acordul convenit în 2015, și reimpusese unele sancțiuni, deși până în acel moment Iranul respectase cerințele impuse de comunitatea internațională.
Ca reacție, Teheranul a început să încalce restricțiile, inclusiv pe cele cu privire la activitățile de îmbogățire a uraniului.
Biden s-a angajat să reintroducă SUA în termenii acordului din 2015, dar doar după ce Iranul revine, la rândul său, la o respectare deplină a condițiilor impuse de comunitatea internațională.
La finalul întâlnirii dintre cei patru lideri, Angela Merkel a arătat că nu mai este mult timp, Iranul deja îmbogățește uraniu iar acest lucru este extrem de îngrijorător. În cursul săptămânii, Iranul s-a declarat dispus să reia negocierile pentru salvarea acordului din 2015, dar SUA încercau să clarifice seriozitatea semnalelor transmise de Teheran.
„Avem semnale pozitive, dar trebuie să așteptăm să vedem dacă se vor prezenta cu adevărat la masa negocierilor”, a spus Jake Sullivan, consilierul pentru securitate al lui Joe Biden, în drum spre Roma.
SUA și UE rezolvă o dispută comercială
Cazul Iranului nu a fost singura situație tensionată, inițiată de președinția lui Donald Trump, pe care Joe Biden a încercat să o rezolve la Roma. SUA și UE au ajuns la un acord pentru renunțarea la tarifele suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu impuse de administrația Trump.
Vor fi menținute unele tarife, dar acordul „va permite cantităţi limitate de importuri europene de oţel şi aluminiu să intre în Statele Unite fără taxe vamale", a spus Secretarul pentru Comerţ al SUA, Gina Raimondo, potrivit Agerpres.
Măsurile anunțate de UE ca răspuns la decizia lui Donald Trump, și care vizau restricții pentru motocicletele Harley-Davidson sau whisky-ul Kentucky, nu vor mai fi aplicate, a adăugat aceasta.
Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis, a anunțat încetarea disputei comerciale cu SUA cu privire la oțel și aluminiu.
Nord Stream 2
Pe agenda Statelor Unite la reuniunea G20 s-a aflat și controversata conductă Nord Stream 2. Biden a cerut Germaniei continuarea cooperării (Angela Merkel urmează să se retragă din funcția de cancelar) pentru sprijinirea Ucrainei. Rusiei nu trebuie să i se permită să manipuleze tranzitul gazelor în scop politic, arată SUA, iar conducta care leagă direct Rusia de Germania ar risca să permită acest lucru.
Joe Biden a avut o discuție la Roma cu cancelarul interimar Angela Merkel, la care a participat şi ministrul de finanţe Olaf Scholz, probabilul succesor al acesteia.
