Criza de la granița dintre Belarus și țările UE, precum și acumularea de forțe militare ale Rusiei la granița cu Ucraina reprezintă principalele motive de îngrijorare care au mobilizat diplomația NATO și UE în ultima perioadă.
Luni, secretarul general al NATO vizitează un grup gata de luptă al NATO din Letonia iar marți începe, la Riga, reuniunea miniștrilor de Externe ai Alianței.
Forțele NATO din țările baltice, inclusiv grupurile gata de luptă din Letonia și Lituania, sunt o premieră în istoria NATO. Jens Stoltenberg a subliniat că NATO desfășoară în această regiune și misiuni de poliție aeriană și are o prezență navală sporită.
În Lituania, secretarul general NATO a transmis că niciun aliat nu e singur în fața amenințărilor. Lituania a semnalat încă din luna iunie ceea ce a descris drept războiul hibrid de la granița cu UE, pus la cale de regimul din Belarus.
Jens Stoltenberg a arătat că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv printr-o echipă de experți NATO sosită recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.
Alături de președintele CE, Stoltenberg a explicat că parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este esențial pentru a contracara această campanie hibridă.
„Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană”, a spus el, adăugând că „Lituania este membră a ambelor organizații, așa că este important ca eu și președintele von der Leyen să fim astăzi împreună”.
„Am discutat despre cum ne-am putea intensifica munca comună, inclusiv printr-o nouă declarație comună NATO-UE, pentru că suntem mai puternici și mai siguri atunci când muncim împreună”, a insistat secretarul general NATO, în timp ce Ursula von der Leyen a salutat, la Riga, felul în care Letonia a răspuns crizei migranților de la granița UE cu Belarus: „uman, dar ferm”.
Ursula von der Leyen a dat asigurări că sprijină fără ezitare eforturile de la granița comună și a reamintit că forul european a triplat bugetul pe 2021 și 2022 alocat Letoniei, Poloniei și Lituaniei pentru protejarea frontierei.
Noile alocări, de circa 200 de milioane de euro anual sunt destinate achiziționării de vehicule de patrulare și supraveghere electronică, inclusiv drone.
Tensiunile de la granița dintre Belarus și UE au scăzut în intensitate după ce unii migranți au fost returnați în țările de origine.
În 28 noiembrie, un avion cu 400 de migranți a părăsit Minsk îndreptându-se spre Irak. Încă două zboruri sunt programate pentru luni, iar un al treilea pentru zilele următoare.
Stoltenberg a avertizat însă că atâta timp că mai există oameni care încearcă să intre ilegal în UE din Belarus, criza nu s-a încheiat.
El a precizat că, împreună cu von der Leyen, a abordat în vizita în regiunea baltică și chestiunea mobilizării de trupe rusești la granița cu Ucraina, pe care o consideră „foarte îngrijorătoare din multe motive”, inclusiv „pentru că este neprovocată și inexplicabilă”.
„Mesajul către Rusia este că ar trebui să reducă tensiunile și să fie transparenți”, a spus el, adăugând că „dacă decid să folosească forța, atunci desigur, vor exista consecințe”.
NATO rămâne vigilentă, a spus Stoltenberg, este pregătită să apere toate statele membre NATO și va continua să ofere Ucrainei sprijin politic și practic.
Reuniunea de două zile a miniștrilor de externe ai NATO începe marți, în 30 noiembrie, la Riga.
