Linkuri accesibilitate

Rusia acuză „isteria” Occidentului. Mobilizare la granița Ucrainei și „provocările” de la Marea Neagră


14.000 de oameni au murit din 2014 până acum în conflictul din estul Ucrainei dintre militarii ucraineni și separatiștii susținuți de Rusia.
14.000 de oameni au murit din 2014 până acum în conflictul din estul Ucrainei dintre militarii ucraineni și separatiștii susținuți de Rusia.

Moscova și-a înăsprit declarațiile împotriva Occidentului pe fondul îngrijorărilor exprimate de SUA și NATO cu privire la mobilizarea militară din apropierea Ucrainei. Rusia transmite că un summit între președinții SUA și al Rusiei, care ar fi în pregătire, ar urma să aducă lămuriri importante.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, duminică, că Occidentul amplifică tensiunile în mod artificial prin exprimarea temerilor că Moscova ar putea invada Ucraina.

Cu o zi înainte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reluat declarațiile potrivit cărora Washingtonul și Europa au „îngrijorări reale” cu privire la mișcările armatei ruse în apropierea graniței cu Ucraina, dar și legate de unele mesaje ale Rusiei, transmise inclusiv prin platformele de socializare.

Șeful serviciului de informații militare al Kievului a declarat, la rândul său, duminică, că Rusia a mobilizat circa 92.000 de soldați în apropierea graniței Ucrainei și ar pregăti un atac pentru începutul lunii februarie.

Rusia și-a susținut recent dreptul de deplasare a forțelor militare pe propriul teritoriu, subliniind, în același timp, necesitatea ca Occidentul să respecte „liniile roșii” auto-declarate ale Moscovei. Acestea se referă, printre altele, la anexarea ilegală de către Rusia a Peninsulei Crimeea, în 2014. „Crimeea aparține Ucrainei”, continuă să susțină comunitatea internațională, în timp ce Moscova revendică în continuare peninsula și apele teritoriale ale acesteia.

În declarația transmisă de televiziunea de stat din Rusia, Dmitri Peskov descrie reacțiile la mișcările militare de la granița cu Ucraina drept „isterie”. Într-o aparentă aluzie la operațiunile NATO în Marea Neagră, Peskov a adăugat că „suntem acuzați de un fel de activitate militară neobișnuită pe teritoriul nostru de către cei care și-au adus aici forțele armate de peste mări”.

Kremlinul a descris recenta prezență a navelor navale americane în Marea Neagră drept o „provocare” din partea Statelor Unite și a NATO. Pe 8 noiembrie, o navă care transporta două foste ambarcațiuni de patrulare ale Gărzii de Coastă a SUA au părăsit Statele Unite către Ucraina, în conformitate cu acordul de securitate dintre Washington și Kiev. Nava cu destinația Odesa a intrat în Marea Neagră pe 20 noiembrie.

Anterior, forțele NATO și ale SUA au desfășurat în Marea Neagră exercițiile militare, după programul prestabilit al activităților din această regiune.

Prin acordul SUA – Ucraina de acordare de sprijin militar în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, Statele Unite a decis recent să trimită echipamente militare. Sprijinul pentru apărare acordat Ucrainei are o valoare de 2,5 miliarde de dolari.

Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la mobilizarea de forțe rusești în apropiere de Ucraina, unii membri ai Congresului SUA au cerut administrației președintelui Joe Biden să desfășoare o prezență militară americană în Marea Neagră pentru a descuraja o invazie rusă.

Rusia a numit orice efort al SUA sau al NATO de a întări puterea militară a Ucrainei drept o „linie roșie” și a avertizat împotriva acceptării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică.

Peskov a acuzat, duminică, NATO că a adus „un pumn militar” în apropierea granițelor Rusiei și a cerut Alianței să înceteze furnizarea de arme moderne Ucrainei.

Șeful serviciilor de informații militare ale Ucrainei, Kirilo Budanov a spus într-un interviu publicat de Military Times că estimează numărul militarilor ruși care se află acum la granița cu Ucraina la 92.000. El a spus că Rusia plănuiește invadarea Ucrainei, a crescut numărul de forțe și echipamente în Crimeea și a mutat sisteme de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune lângă granița celor două țări.

Anterior, NATO a avertizat cu privire la „neobișnuita” mobilizare de forțe ale Rusiei. Același lucru l-au făcut și Statele Unite iar secretarul de stat Blinken a precizat că și alte țări aliate au exprimat îngrijorări similare. El nu a spus dacă serviciile de informații americane dețin indicii cu privire la o intrarea iminentă a forțelor rusești pe teritoriul Ucrainei. În estul acestei țări au loc confruntări armate încă din 2014 între militarii ucraineni și separatiștii susținuți de Rusia. Circa 14.000 de oameni au fost uciși în acest conflict.

„Nu știm care sunt intențiile președintelui Putin. Dar știm ce s-a întâmplat în trecut. Cunoaștem strategia de a invoca o provocare iluzorie din Ucraina sau din orice altă țară și de a folosi aceasta ca scuză pentru acțiuni pre-stabilite”, a spus Antony Blinken.

The New York Times a scris săptămâna trecută că analiștii americani și europeni de informații cred că președintele Vladimir Putin ar putea lua în considerare o operațiune militară împotriva Ucrainei. Aceasta ar avea scopul fie de a ocupa teritoriul ucrainean, fie de a destabiliza țara și de a aduce un guvern pro-rus la putere la Kiev.

Deși neagă astfel de acuzații, Kremlinul a început să promoveze recent ideea neconfirmată de SUA a unui summit Putin – Biden. Pe 21 noiembrie, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a descris importanța pretinsului summit drept „uriașă”.

„Trebuie să le explicăm în detaliu ce se întâmplă”, a spus Riabkov despre întâlnirea virtuală, în legătură cu care Rusia spune că ar putea avea loc înainte de sfârșitul anului.

Președinții Putin și Biden s-au întâlnit față în față în iunie. Deși a existat în ultimele zile o intensificare a discuțiilor diplomatice dintre cele două țări, Washingtonul nu a comentat despre o posibilă întâlnire Biden-Putin. „Nu am de anunțat în acest moment nicio întâlnire sau discuție telefonică”, le-a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, reporterilor, pe 19 noiembrie.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG