Rusia cere NATO să-și blocheze extinderea la Ucraina și să-și restrângă drastic activitatea în spațiul ex-sovietic, pentru a anula cât mai mult din efectele prăbușirii URSS, care s-a produs în urmă cu 30 de ani, chiar în această lună.
În același timp, autoritățile din Rusia sunt angajate într-o represiune de o violență fără precedent împotriva presei independente, a societății civile și a oponenților politici și au etichetat drept „agenți străini” organizații și persoane a căror activitate a fost restricționată drastic.
Mulți oameni au fost condamnați la închisoare iar unii au fugit din țară pentru a scăpa de furia unui regim necruțător cu oponenții.
Putin susține joi conferința de presă de la sfârșitul anului - unul din cele trei evenimente publice luxoase și atent orchestrate din an - din 2001, de când este președinte. Din 2004, fiecare conferință de presă a durat cel puțin trei ore, cea mai lungă având loc anul trecut, când a durat 4 ore și jumătate.
Deși reporterii au fost invitați de Kremlin iar interacțiunea cu președintele va fi îndeaproape controlată, unele subiecte vor fi greu de evitat, în timp ce despre unele Putin va fi nerăbdător să vorbească.
Iată cinci subiecte cheie pe care este posibil să le abordeze.
Ucraina și securitatea europeană
În ultimele săptămâni, Statele Unite, NATO și Kiev au tras un semnal de alarmă cu privire la prezența a cel puțin 100.000 de soldați ruși dislocați în apropierea graniței cu Ucraina și în Crimeea, oficialii americani spunând că Moscova plănuiește o posibilă ofensivă militară care, dacă se va întâmpla, ar putea veni în câteva săptămâni.
Putin a spus că nu dorește un război și a spus că, dacă vor izbucni noi lupte în apropierea zonei de conflict existent în regiunea Donbas din estul Ucrainei, atunci va fi doar vina Kievului și a Occidentului. El a făcut afirmații fără temei despre desfășurările de forte ale SUA și Ucraina.
Consolidarea militară a devenit fundalul pe care Putin își afișează forța pentru a putea cere SUA și NATO să ofere Rusiei „garanții de securitate” și a împiedica NATO să se extindă mai mult spre est.
La un forum de apărare din 21 decembrie, Putin a învinuit Occidentul pentru toate tensiunile actuale din Europa, afirmând că „la fiecare pas, Rusia a fost nevoită să răspundă cumva” și adăugând că „astăzi suntem în punctul în care suntem forțați să rezolvăm cumva lucrurile.”
La conferința sa de presă, Putin ar putea repeta sau extinde litania sa împotriva NATO și a Statelor Unite, un discurs cu o vechime îndelungată despre erodarea securității internaționale exclusiv din vina Occidentului, cu Rusia în postura de victimă.
El ar putea comenta în continuare pe seama cerințelor pe care Rusia le-a emis deja în mod public pe 17 decembrie. Mai multe dintre propunerile Kremlinului au fost imediat respinse de Washington și NATO ca „inacceptabile”, în special dorința Moscovei de a avea drept de veto asupra extinderii NATO și de a negocia securitatea europeană direct cu Statele Unite, fără participarea aliaților și a partenerilor europeni.
Oficialii americani au spus că unele merită discutate și că este posibil ca discuțiile să aibă loc în ianuarie, așa că Putin ar putea folosi conferința de presă pentru a anticipa postura de negociator de forță, ori pentru a lansa noi avertismente sau pentru a face alte observații în legătură cu această chestiune.
În același timp, el ar putea deplânge prăbușirea acordurilor cheie privind armele nucleare din ultimii ani și să-și exprime sprijinul pentru revigorarea discuțiilor cu Washingtonul privind înarmarea. Sau s-ar putea lăuda cu cele mai recente arme de înaltă tehnologie ale Rusiei. Sau le-ar putea face pe amândouă.
Represiune și restricționări
Pe plan intern, autoritățile ruse au desfășurat o represiune împotriva presei independente, a organizațiilor societății civile și a oponenților politici, fără precedent în vremurile post-sovietice.
Organizațiile care au cea mai mică legătură cu Alexei Navalnîi, cel mai înverșunat critic al regimului Putin, acum la închisoare, au fost interzise, iar mulți dintre susținătorii săi sunt urmăriți penal, închiși sau forțați să fugă din țară.
Navalnîi însuși a fost închis după ce a fost otrăvit cu o neurotoxină interzisă, folosită de serviciile secrete ruse în perioada Războiului Rece, pentru care opozantul dă vina pe serviciile secrete care acționează la ordinul lui Putin.
Criticii internaționali și interni au acuzat regimul Putin că a abuzat de legile „anti-extremism” formulate vag și aplicate la întâmplare pentru a înăbuși, de fapt, disidența și a-și putea persecuta oponenții politici.
Zeci de persoane și organizații au fost adăugate pe lista așa-zișilor „agenți străini”, închise sau restricționate. În prezent, prestigiosul Memorial International și Centrul Memorial pentru Drepturile Omului din Moscova luptă în instanță ca să nu fie închise.
Deși represiunea este, fără îndoială, cea mai importantă poveste internă rusă din 2021, cel mai probabil Putin va evita să vorbească despre asta. Dacă, însă, va comenta cu siguranță nu va menționa numele lui Navalnîi.
Alegeri trecute și viitoare
În septembrie, Rusia a organizat alegeri pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului. După ce opoziția a fost înlăturată complet și regulile revizuite în mod substanțial, partidul Rusia Unită controlat de Kremlin, a ieșit învingător cu 325 de locuri în camera de 450, dând așa-numita supermajoritate constituțională.
Putin s-ar putea folosi de conferința de presă pentru a o lăuda pe președinta Comisiei Electorale Centrale, mult criticata, Ella Pamfilova. Observatorii vor fi atenți cum anume va folosi Putin această supramajoritate constituțională, dat fiind că mandatul său se apropie de finalul din 2024.
În primăvara lui 2020, Kremlinul a promovat o serie de amendamente constituționale, inclusiv unul care îi permite lui Putin, care va împlini 70 de ani în octombrie anul viitor, să aibă încă două mandate prezidențiale și, eventual, să rămână la Kremlin până în 2036, adică până la 84 de ani.
În noiembrie, Putin a repetat că nu a decis dacă va candida din nou în 2024, dar a adăugat că „însăși existența acestui drept [de a candida] stabilizează deja situația politică internă”. Într-una din foarte puținele ocazii în care a făcut-o, el l-a lăudat pe președintele american Joe Biden care și-a anunțat intenția de a candida din nou în 2024, atunci când va avea aproape 84 de ani.
Politica în domeniul sănătății. Covid
Ca și restul lumii, Rusia și-a petrecut ultimii doi ani în lupta cu coronavirusul. În ultimele săptămâni, decesele cauzate de Covid au crescut cu peste 1.000 pe zi, potrivit statisticilor oficiale despre care observatorii spun că nu reflectă nici pe departe realitatea.
De asemenea, ca și restul lumii, în Rusia s-a dezvoltat un curent antivaccinist destul de puternic, ca și împotriva restricțiilor impuse de pandemie.
Pe 17 decembrie, Duma a adoptat în primă lectură un proiect de lege aprig contestat care ar permite autorităților locale să solicite prezentarea în locuri publice a codurilor QR care dovedesc starea de vaccinare. Proiectul de lege se oprește înainte de a introduce un mandat național, iar Duma a renunțat la cerința de cod QR pentru pasagerii din transportul public.
Inițiativele locale de a solicita dovada statutului de vaccinare în transportul public și în alte spații s-au lovit de o rezistență puternică, uneori violentă, în regiunile din întreaga țară. Cerința prezentării codului QR la Moscova în iunie și iulie a fost eliminată după doar trei săptămâni, când ratele de vaccinare erau într-o relativă creștere.
Unii analiști au speculat că Kremlinul este precaut și deloc dornic de a activa o nouă rundă de proteste în masă.
În timpul conferinței de presă de anul trecut, Putin i-a lăudat pe oficialii guvernamentali de la toate nivelurile pentru gestionarea pandemiei. Va fi interesant să vedem dacă i se pune o întrebare despre această problemă anul acesta și, dacă da, să auzim cum răspunde.
Nițică manipulare
Conferințele de presă ale lui Putin conțin de obicei o mulțime de întrebări despre economie.
Ele îi oferă președintelui ocazia de a impresiona publicul oferind șiruri de numere greu de verificat și de a răspunde oficialilor locali pentru problemele care afectează bugetele familiilor la nivel național.
De asemenea, este posibil să răspundă la întrebări privind calitatea vieții, cum ar fi creșterea prețurilor, restanțele salariale și problemele cu asistența medicală sau școlile.
Guvernul a raportat o inflație de 8,4% în noiembrie, cea mai mare cifră din ultimii șase ani. Un factor important în creșterea inflației a reprezentat-o creșterea prețurilor la produsele alimentare, în special fructe și legume. Agenția de statistică Rosstat a declarat că standardele de trai în Rusia sunt în medie cu 10% mai mici decât erau în 2013.
Oficialii guvernamentali încearcă uneori să dea vina pe sancțiunile occidentale impuse după ce Rusia a ocupat ilegal Crimeea în 2014 și a fost acuzată de SUA că a intervenit în alegerile sale prezidențiale din 2016.
Numai că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au vizat persoane și companii apropiate de Kremlin, în timp ce așa-numitele „contrasancțiuni” impuse de Moscova au fost, de fapt, cele care au blocat importul de categorii largi de bunuri de consum occidentale.
Putin folosește adesea acest eveniment pentru a anunța noi programe sociale și subvenții. În acest an, însă, tocmai pentru că nu este an preelectoral, ar putea fi mai puține.
