UPDATE
În ședința din 10 ianuarie, Banca Centrală a majorat dobânda de politică monetară cu 0.25 puncte procentuale, până la 2%.
Inflația a ajuns, în ultima parte a anului 2021, la cifra record de 8%, iar BNR a majorat dobânda-cheie de câteva ori până la un maximum de 1,75%.
Inflația este însă o problemă în toată lumea. În Uniunea Europeană, de exemplu, rata anuală a inflației a crescut până la 5,2%, iar în Statele Unite a ajuns la 6,2%, un record absolut al ultimilor 30 de ani. Cauza? Prețurile au explodat pe fondul pandemiei și al creșterii facturilor la energie.
România, care înregistrează una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE, nu face notă aparte în acest peisaj, așa încât probabila decizia BNR de a mări dobânda de referință este de așteptat.
Inflația în Europa
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut în luna noiembrie până la 5,2%, de la 4,4% în luna octombrie, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Lituania (9,3%), Estonia (8,6%), Ungaria (7,5%), Polonia şi Letonia (ambele cu 7,4%), Belgia (7,1%), arată datele publicate de Eurostat.
BNR trebuie să își revizuiască politicile monetare
Economistul Dragoș Cabat spune, pentru Europa Liberă, că toate băncile centrale din jurul nostru, Cehia, Polonia, Ungaria, au mărit deja dobânda de referință, iar BNR trebuie să țină seama de realitățile economice ale Românie și din jur și să își revizuiască politicile monetare.
„Inflația este foarte ridicată, 8%, și va continua să fie așa în lunile următoare sau chiar tot anul. Și atunci trebuie, totuși, să recunoști lucrul acesta și în încercarea de a scădea inflația să revizuiești politicile de dobândă monetară. BNR a fost foarte prudentă, a marșat pe ideea că inflația este una cu efect tranzitoriu. Nu este așa, deja se știe de câteva luni și la nivelul Băncii Centrale Europene, unde s-a început deja această politică de majorare a dobânzilor de politică monetară. BNR, deși cu prudență și mai târziu, trebuie totuși să țină cont de aceste realități economice”.
Dobânda de referință este dobânda cu care băncile comerciale se împrumută de la Banca Națională atunci când au o lipsă de lichidități. Cu cât dobânda de referință e mai mare, cu atât împrumuturile sunt mai scumpe și cheltuielile, aruncarea în piață de bani este mai scumpă.
În principiu, băncile comerciale măresc și ele dobânzile de referință, iar atunci economia nu mai crește atât de repede, ca atare nici consumul nu mai este așa de mare, atunci se pune o stavilă și prețurilor, explică Dragoș Cabat, care precizează că cele care nu țin cont de lucrul acesta „sunt salariile și prețurile la energie care nu depind de consum, ci sunt niște factori externi în acest moment”.
Consecințe: cresc dobânzile, scad investițiile
Măsura va tempera probabil creșterea prețurilor, pentru că se va reduce apetitul pentru împrumuturi, dar vor fi și efecte neplăcute, atrage atenția consultantul fiscal Adrian Benta.
„Crește costul cu împrumuturile și pe cale de consecință se vor scumpi dobânzile către cetățeanul de rând care are împrumuturi la bănci sau către firme care vor să facă investiții și atunci apetitul pentru investiții este mai redus. În consecință, vor fi creșteri ale cheltuielilor cu dobânzile și creșteri de rate”.
Inflația, arată Adrian Benta, este o problemă pentru milioane de cetățeni, în special pentru cei care au venituri fixe, cel mai bun exemplu fiind pensionari, care au fost cei mai afectați de creșterea prețurilor, în condițiile în care în România pensiile sunt, în general, mici.
„Din punctul meu de vedere vor fi temporizate creșterile de prețurile, inflația nu se va reduce semnificativ, dar poate să fie un factor de stabilizare. Inflația este un fenomen general în acest moment, o întâlnim și în Statele Unite, și în Vest și probabil este un fenomen de durată”, spune Benta pentru Europa Liberă.
La cât ar putea ajunge dobânda-cheie
Majorări ale dobânzilor de referință
În 4 noiembrie 2021, Banca centrală a Cehiei a majorat rata dobânzii cu 1.25%, mult peste cele 0.75% prognozate de agenții economici. Cu doar o zi înainte, Polonia a anunțat o majorare a dobânzii de la 0.5% la 1.25%.
România este singura țară din regiune cu „deficite gemene”, adică deficit de cont curent și deficit bugetar, și nu este exclus ca în 2022 să se ajungă la o inflație de 10% , iar o reacție a politicii monetare se impune, susține Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.
„Ne asteptam ca dobânda de politică monetară să atingă în 2022 un nivel de 3.5%, dar nu ar trebui să ne suprindă deloc un nivel mai ridicat”, spune Ionuț Dumitru.
Estimările BNR, depășite de realitate
Banca Națională a României a avertizat, în luna noiembrie, că România va înregistra o inflație de o magnitudine „substanțială”, care va ajunge, la finalul acestui an, la 7,5%, iar în trimestrul II din 2022 chiar și la 8,6%. Estimările BNR au fost depășite însă de realitate, inflația la finele anului trecut fiind de 7,9%.
Principalele presiuni vin din partea producătorilor, afectați de creșterea prețurilor la energie și cu materia primă și transportul, arăta BNR în Raportul privind inflația.
Estimările BNR nu erau optimiste, iar la creșterea inflației contribuie creșterea prețului la combustibil, datorată majorării cotațiilor țițeiului, motiv pentru care creșterea prețului la bunurile energetice ar putea ajunge până la finalul anului în curs la 16%.
Avertismentele BNR, care au venit încă din lunile septembrie și octombrie, au produs iritare la nivel fostului guvernului. Premierul Florin Cîțu spunea că ar fi nevoie de un Comitet de macrostabilitate.
„Dacă această inflație este doar temporară, doar un eveniment temporar tranzitoriu, lucrurile sunt ok și vom merge pe ce estimează Banca centrală. Eu sper doar că nu am ratat o măsură în trecut și acum să ne grăbim să stingem și să reducem prețurile prin măsuri de politică monetară restrictive care ar putea să pună în pericol creșterea economică”, declara în octombrie Florin Cîțu.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat la rândul său că rata anuală a inflaţiei a fost în noiembrie 2021 de 7,8%, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,49%, mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%.
Dinamica prețurilor
- Alimente – 7,3% la finalul anului 2021, 5,7% la finalul anului 2022;
- Medicamente și apă, canal, salubritate – 5,7% pentru finalul lui 2021 și 2,5% pentru finalul anului 2022;
- Energia termică – 30% majorare pentru cosumatorii casnici. Pentru finalul anului curent, nivelul este marcat de reducerea TVA, de la 19% la 5% începând cu luna ianuarie 2022.
- Tutun și băuturi alcoolice - 5,2% la finele lui 2021 și 4,4% la sfârșitul anului acesta, cu o traiectorie marcată de majorarea de acciză prevăzută de legislație.
