Germania pare cea mai ezitantă putere europeană în privința planurilor de sancționare economică a Rusiei în cazul unei invadării a Ucrainei. Iar Occidentul are nevoie de unitate, au insistat la sfârșitul săptămânii secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii.
Ambii au discutat cu președintele Macron, care urma să plece la Moscova. Boris Johnson a fost ferm – mesajul transmis luni lui Vladimir Putin trebuie să fie unul de unitate a Occidentului.
Punctul slab al Germaniei e dependența de gazele naturale rusești. Conducta Nord Stream 2 este doar un exemplu al dilemei în care s-a aflat Olaf Scholz după preluarea mandatului de la Angela Merkel.
La finalul carierei ei de cancelar, Merkel a negociat cu SUA și l-a convins pe Joe Biden să ridice sancțiunile care blocau finalizarea proiectului.
Acum, tocmai Nord Stream 2 e în topul sancțiunilor pe care le vizează Occidentul. Conducta, finalizată, dar fără toate aprobările care i-ar permite funcționarea, poate transporta gaze direct din Rusia în Germania, cu ocolirea Ucrainei.
Kievul ar pierde venituri importante din taxele de tranzit, Germania ar câștiga livrări ce s-ar fi dovedit mai mult decât utile în recenta criză a energiei.
Vladimir Putin anunța, în octombrie, că poate suplimenta livrările către Uniunea Europeană imediat ce Nord Stream 2 devine funcțională. El neagă că proiectul ar fi o armă geopolitică, așa cum spune Ucraina.
Acum, Comisia Europeană dă asigurări că Nord Stream 2 „nu poate fi exclusă” de pe lista sancțiunilor pe care Rusia le riscă dacă va invada Ucraina. Proiectul e și pe lista de sancțiuni vizate de SUA.
În schimb, Olaf Scholz a refuzat să dea un răspuns ferm în interviul acordat The Washington Post cu o zi înaintea vizitei la Casa Albă.
„Vă rog să înțelegeți că nu voi oferi detalii, dar răspunsul va fi unul comun [al Occidentului n.r.] și ferm”, a spus acesta când a fost întrebat dacă Berlinul va opri procesul de certificare a conductei în caz că „Rusia invadează din nou Ucraina”.
Anexarea Crimeei în 2014, de către Rusia, a rămas nesoluționată în ciuda faptului că Occidentul o numește categoric ilegală și insistat mereu: „Crimeea e Ucraina”.
Moștenirea Merkel
Să îi urmezi Angelei Merkel nu putea fi ușor, dar criza de la granița Ucrainei a amplificat diferența dintre cei doi lideri.
Politico remarcă că după ce s-a prezentat ca succesorul natural al doamnei Merkel, Scholz, este, la doar două luni de mandat, criticat vehement pentru că nu a reușit să se impună ca lider internațional, a trimis mesaje confuze și a avut o abordare prea blândă față de Moscova în confruntarea acesteia cu Ucraina și Occidentul.
La Washington, el va încerca să „repare reputația” Berlinului, scrie aceeași publicație, care în lista celor mai influente personalități politice ale anului 2021, publicată în decembrie, îl plasa pe Scholz înaintea președintelui Macron la categoria, „Doers”, a celor care au capacitatea de acțiune în UE.
Acum, Macron conduce ofensiva diplomatică cu Rusia, un Macron care nu a ezitat să anunțe în 19 ianuarie că Franța va aduce militari pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO, din solidaritate în fața îngrijorărilor de securitate cauzate de Rusia.
Pentru Germania, a fost misiunea ambasadorului la Washington, Emily Haber, să treacă la o adevărată ofensivă de comunicare pentru a arăta că poziția Berlinului e aliniată cu cea a SUA. Ea a dat o serie de interviuri, inclusiv la Fox News, pentru a transmite mesajul.
Dacă Germania nu trimite arme în Ucraina, nu înseamnă că nu sprijină eforturile Occidentului și ale Kievul, a scris ea pe Twitter, în 31 ianuarie.
De la Casa Albă, un reprezentant al Administrației Biden a subliniat, duminică, într-o discuție cu jurnaliștii, importanța Germaniei pentru NATO, inclusiv din punct de vedere al cooperării recente cu privire la trimiterea a 1.000 de soldați americani din Germania în
România.
În plus, a arătat acesta, după SUA, Germania este principalul finanțator al programelor pentru Ucraina, inclusiv în domeniul umanitar.
„Am încredere deplină că Germania împărtășește îngrijorările noastre cu privire la agresiunea Rusiei și sprijinul pe care îl acordăm suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Colaborăm cu Germania și UE pentru a stabili cum vor arăta sancțiunile în cazul unei invazii. În plus, ambele părți sunt hotărâte să continue eforturile diplomatice de soluționare a conflictului”, a adăugat acesta.
„Berlin, avem o problemă”
După vizita la Casa Albă, Scholz va merge și la Moscova. Data, confirmată vineri de Kremlin, nu de guvernul Germaniei, este 15 februarie.
În presa germană, Olaf Scholz a transmis în mod repetat că Germania lucrează alături de aliații săi la soluționarea conflictului. „Nu este adevărat” că aliații se plâng de aparenta lipsă de implicare a Berlinului, a spus el într-un interviu pentru ZDF, preluat și de pagina oficială a Guvernului Federal al Germaniei.
„Dar însuși ambasadorul nostru la Washington a transmis într-o informare diplomatică numită ’Berlin, avem o problemă’ că oficialii americani au spus că nu se pot baza pe Germania”, a amintit jurnalistul ZDF.
„Aliații noștri știu exact pe ce se pot baza. Toată lumea știe despre contribuția majoră pe care o aduce Germania în cadrul NATO”, a răspuns cancelarul Germaniei.
New York Times îl numește însă, înaintea vizitei la Washington, cancelarul „invizibil” și pune vizita în categoria celor de „recâștigare a credibilității” Germania, pierdute la doar două luni fără Angela Merkel.
Expert în economie, Olaf Scholz este cel de-al 9-lea cancelar al Germaniei. El a fost desemnat înlocuitor al Angelei Merkel în decembrie, după 16 ani în care aceasta s-a impus în plan internațional drept principal partener european.
Încă de la începutul mandatului lui Scholz, analiștii remarcau că, absorbit de provocările interne ale pandemiei și dezbaterii despre viitorul economic al Germaniei, noul cancelar riscă să priveze Europa și comunitatea internațională de o voce puternică, pierdută odată cu plecarea Angelei Merkel.
Amenințarea Rusiei, care a adus la granițele Ucrainei peste 130.000 de militari și importante echipamente militare, pare să îndeplinească această predincție mai devreme decât s-ar fi așteptat oricine.
Noi imagini cu mobilizarea masivă de armament rus la granița cu Ucraina
Vizita la Washington ar putea fi o ultima șansă pentru Olaf Scholz să recupereze rapid și fără pierderi ireversibile capitalul de imagine și influență obținut de Angela Merkel în ultimii 16 ani.
Potrivit biroului cancelarului Scholz, acesta ar urma să îi găzduiască marți seară, la Berlin, pe președintele Franței, Emmanuel Macron și pe cel al Poloniei, Andrzej Duda.
Macron se va fi întâlnit cu Vladimir Putin față în față, luni, la Moscova, și cu președintele Ucrainei, marți, la Kiev.
