Linkuri accesibilitate

Cum schimbă conflictul ucrainean relația „fără precedent” dintre Rusia și China?


Bunele relații dintre Rusia și China au culminat în 4 februarie 2022, când cele două țări au semnat o declarație comună pentru o „nouă eră” în relațiile internaționale globale. Acum, China îndeamnă la „cumpătare” în criza ucraineană.(Imagine din 2021 dintr-un mall din Beijing).
Bunele relații dintre Rusia și China au culminat în 4 februarie 2022, când cele două țări au semnat o declarație comună pentru o „nouă eră” în relațiile internaționale globale. Acum, China îndeamnă la „cumpătare” în criza ucraineană.(Imagine din 2021 dintr-un mall din Beijing).

Într-o țară în care până și serialul american de comedie „Friends” e cenzurat, reacțiile autorităților la evenimentele externe sunt limitate și transmit destul de puțin. În acest moment par să confirme că China rămâne, deocamdată, partenerul Rusiei, dar analizează pragmatic ce are de câștigat.

La reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, majoritatea statelor membre au criticat vehement decizia Rusiei de a recunoaște independența regiunilor separatiste din Ucraina.

China a îndemnat toate părțile la cumpătare și le-a cerut să evite amplificarea tensiunilor. Nu a condamnat Rusia, deși a spus prin vocea ambasadorului său că e credința Beijingului că disputele internaționale ar trebui rezolvate pașnic. În 4 februarie, la Beijing, Vladimir Putin spunea că relațiile dintre cele două țări sunt la un nivel „fără precedent” de bun.

Abordarea Chinei la ONU a fost una chiar mai teoretică și generală decât înainte ca Rusia să atace integritatea teritorială a Ucrainei. Cu câteva zile înainte, la München/Germania, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, spunea că „suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale țărilor trebuie respectate și protejate”.

Suveranitatea statală reprezintă un punct de interes pentru China și motivul pentru care, în 23 februarie, Ministerul de Externe de la Beijing a transmis categoric: „Taiwan nu e Ucraina”.

Anterior, preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, îndemnase la vigilență sporită în contextul crizei teritoriale din Europa. Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, menționase, în weekend, Taiwanul cu referire la riscurile globale pe care le-ar reprezenta eșecul Occidentului de a apăra suveranitatea Ucrainei.

Pentru China, a transmis purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, „Taiwanul a fost mereu o parte inalienabilă a Chinei. Acesta este un fapt juridic și istoric de necontestat. Taiwan nu e Ucraina”.

Declarația confirmă existența unei atenții sporite a Chinei atunci când este vorba despre integritatea teritorială a unei țări, dar transmite și că Beijingul e dispus să accepte argumentele Rusiei - Vladimir Putin și-a explicat acțiunile spunând, pur și simplu, că Ucraina e un stat artificial.

Dincolo de „deranjul” legat de lansarea unor dezbateri de suveranitate, Beijingul pare că, deocamdată, nu are decât de câștigat:

  • Joe Biden urma să aibă o politică externă axată pe limitarea ascensiunii economice și politice a Chinei. Acum întreaga atenție e îndreptată spre Rusia;
  • Sancțiunile Occidentului vor face și mai dependentă economia Rusiei de China;
  • Moscova și-a limitat considerabil bunăvoința a numeroase țări (nu doar Occidentale, dar și membrii din Africa ai Consiliului de Securitate a ONU), și e obligată să mențină un Beijing prietenos.

Încă din 4 februarie 2022, când Rusia și China au făcut front comun în fața Occidentului, experții în relații internaționale estimau că deși pare că a câștigat un aliat cu greutate în fața Occidentului, pe termen lung, Rusia are de pierdut.

„Este limpede că cele două puteri revizioniste, iliberale, vor încerca să răstoarne în viitor supremația Statelor Unite și ordinea globală occidentală, bazată pe valori liberale și pe normele internaționale actuale. Pe termen mediu este previzibilă apariția unei ordini globale bipolare SUA – China, caz în care Rusia oricum nu va mai avea loc ca superputere globală", preciza Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.

Rusia va fi „pe locul al doilea, rolul principal revenind Chinei ca urmare a diferențelor foarte mari de putere economică, de performanțe tehnologice, științifice, de resurse umane, educaționale etc. Rusiei nu îi poate reveni decât un rol de anexă sau de provincie economică a Chinei, ceea ce nu este deloc în avantajul Rusiei și al rușilor pe termen mediu și lung”, adăuga acesta.

Vladimir Putin nu acționează, desigur, ca și cum ar fi vioara a doua, dar până și evoluția celor două țări din ultimii 30 de ani ar trebui să îi dea de gândit.

Prăbușirea Uniunii Sovietice a pregătit terenul pentru ascensiunea Chinei, iar Beijingul a încercat să învețe din greșelile Moscovei, spune corespondentul RFE/RL Reid Standish, expert în politica externă a Eurasiei.

Relația Chinei cu Rusia nu începe de pe poziții egale, iar China nu a ezitat să continue să își extindă prezența și interesele economice și de securitate în zone pe care Kremlinul le consideră „în sfera sa de influență”, explică Reid Standish.

De altfel, influența pe care China încearcă să o câștige inclusiv în Europa (în Ungaria, în Serbia), ar fi trebuit să îi dea de gândit lui Vladimir Putin.

Și NATO vede acum China ca un pericol și, deși o asociază cu Rusia, în categoria țărilor care vor să schimbe valorile globale, șeful Alianței, Jens Stoltenberg a insistat asupra influenței în creștere a Chinei după ce cele două țări au cerut oprirea „expansiunii” NATO.

Într-o conferință de presă din 15 februarie, Jens Stoltenberg a admis că în ultimii ani, și în special cu începere din 2021, Alianța analizează în mod extrem de serios urmările ascensiunii Chinei asupra securității țărilor NATO.

Alianța vrea dialog cu China, dar are îngrijorări serioase a spus acesta, adăugând că alături de Moscova, Beijingul dorește reîmpărțirea lumii în sfere de influență.

Stoltenberg: China și Rusia vor o lume în care decid doar marile puteri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00

„Vedem, în esență, două puteri autoritare, Rusia și China, care lucrează împreună. Nu vor o ordine globală bazată pe reguli, nu împărtășesc valorile noastre, libertatea, democrația. De aceea încercă să nege suveranitatea, dreptul națiunilor democratice de a-și decide propriul viitor. Vor o lume în care marile puteri decid soarta țărilor și puterilor mai mici”, a declarat secretarul general al NATO.

Luni, în 21 februarie, Rusia a anunțat că recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei: o încălcare gravă a dreptului internațional, a suveranității și independenței teritoriale a Ucrainei, arată Occidentul.

Decizia a fost urmată de ordinul ca armata rusă să intre în Ucraina și de anunțul că pentru Kremlin, „republicile independente” se întind dincolo de zona controlată efectiv în acest moment de separatiștii sprijiniți de Rusia.

SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Germania au anunțat, marți, sancțiuni economice.

China a criticat, miercuri, sancțiunile, spunând că nu e de așteptat ca acestea să rezolve criza ucraineană. În plus, riscă să afecteze oamenii obișnuiți, dar și interesele Beijingului, transmite The New York Times.

„Din 2011, SUA au impus sancțiuni asupra Rusiei. La ce au ajutat acestea?”, a întrebat purtătoarea de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying.

Beijingul e pragmatic, spune Reid Standish, China este de ani buni principalul partener comercial al Ucrainei, iar mișcările Rusiei ar putea deranja un proiect de interes major pentru China: Inițiativa de infrastructură Belt and Road (BRI), prin care China a investit sute de miliarde de dolari în infrastructura din alte țări, pentru a-și crea legături politice și economice din America Latină până în Africa și Asia Centrală.

Ucraina e o parte importantă a acestuia, o spune chiar China, indirect, prin faptul că atent controlata agenție oficială de știri transmite acest mesaj.

Agenția Xinhua publică articole de propagandă și știri atent selectate și editate. În 6 ianuarie, Xinhua a publicat un interviu cu un economist ucrainean care saluta marele potențial al cooperării bilaterale în cadrul BRI.

Poate la fel de relevant e faptul că în puținele știri video de pe aceeași pagină de internet, Xinhua e atentă să folosească ghilimelele când numește „republicile” a căror independență a recunoscut-o Moscova.

„China știe că trebuie să coopereze cu Rusia, dar asta nu înseamnă că Beijingul a uitat de fricțiunile pe termen lung care urmează în relația sa cu Moscova. Ar fi inteligent ca Putin să țină cont și de aceste tensiuni viitoare”, avertiza Reid Standish în 4 februarie, când Rusia și China au semnat Declarația comună a „noii ere” în relațiile internaționale.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG