Edilii se așteaptă ca situația „mai grea să înceapă de acum”, iar numărul persoanelor care vin din Ucraina să crească zilnic. Fenomenul este deja remarcat la graniță.
Harta punctelor de frontieră cu Ucraina și Republica Moldova arată că timpii de așteptare, pe partea română, sunt de cel mult treizeci de minute. Problemele majore sunt pe partea ucraineană, unde femeile și copiii care fug de război pot sta în frig și 24 de ore.
Unii refugiați, intervievați de Europa Liberă săptămâna trecută, au povestit că au așteptat și trei zile. Ambasada USA la Kiev transmitea la acel moment că timpul de așteptare la punctul de frontieră Siret-Porubne este de circa 50 de ore.
O altă situație problematică care începe să se evidențieze în ultimele zile se observă la anumite puncte de frontieră de la granița cu Ungaria, vama Petea și vama Borș. Acolo s-au format cozi la ieșirea din România, iar în cele două puncte se poate aștepta și 150 de minute la graniță.
Dacă în România au intrat peste 320.000 de cetățeni ucraineni, peste 235.000 au trecut deja frontiera spre vest. România este descrisă de autorități drept o țară de tranzit.
Valul de migranți dinspre Ucraina continuă să crească, remarcă oficialii români. Cu toate acestea, nu au fost deschise noi puncte de trecere. În mai multe județe de graniță s-a decis mărirea culoarelor pentru cetățenii care vin din Ucraina și suplimentarea personalului din vamă.
Ce se întâmplă cu cele patru noi puncte de frontieră din Suceava?
Premierul Ciucă a anunțat a doua zi după invadarea Ucrainei de către Rusia, adică pe 25 februarie, că se pot deschide încă patru puncte de frontieră în județul Suceava la Ulma, Grimăuți, Vicovu de Sus și Izvoarele Sucevei.
La două săptămâni după, pe 9 martie, cele patru puncte de frontieră nu erau deschise. Premierul preciza însă că activarea acestora va fi posibilă doar dacă există coordonare cu Poliția de Frontieră din Ucraina.
„În partea românească s-au făcut toate investițiile necesare de aproape zece ani, dar în partea dinspre Ucraina nici drumurile nu sunt de calitate. Problema la frontieră este în Ucraina”, au explicat surse politice din județul Suceava, fără să ia însă în considerare nivelul de alertă maximă din țara vecină.
În apropiere de vama Siret-Porubne, există și un punct de trecere feroviar la Vicșani. În cele patru puncte de frontieră care s-ar putea deschide nu există, în acest moment, personalul necesar.
Cum arăta situația de la punctele de frontieră pe 9 martie, ora 14.00
Potrivit datelor Poliției de Frontieră din 9 martie, ora 14.00, cel mai mult se aștepta la vama Isaccea pentru a se intra în România, aproximativ 30 de minute. Toate informațiile prezentate se referă exclusiv la timpul de așteptare în partea română a vămii, nu și la cea ucraineană. În Ucraina, așteptarea durează mult mai mult.
- Vama Isaccea, județul Tulcea, graniță cu Ucraina – timp de așteptare 30 minute - intrare 3 artere; ieșire 1 arteră. Trafic intens, număr foarte mare de autovehicule pe sensul de intrare în țară.
- Vama Giurgiulești, județul Galați – 10 minute - Intrare 5 piste, ieșire 2 piste, trafic aglomerat, graniță cu Republica Moldova
- Vama Oancea, județul Galați – 30 minute, graniță cu Republica Moldova
- Vama Albița, județul Vaslui –20 minute - intrare 10 artere; ieșire 4 artere, graniță cu Republica Moldova
- Vama Sculeni, județul Iași – 30 minute – intrare patru artere – trafic normal, graniță cu Republica Moldova
- Vama Stînca, județul Botoșani – 20 minute – intrare 3 artere, trafic normal
- Vama Rădăuți Prut – 10 minute - Intrare: 2 artera; Ieșire 2 artere, graniță cu Republica Moldova
- Vama Siret, județul Suceava – 20 de minute, intrare: 3 artere. Ieșire: 2 artere
- Vama din Sighetu Marmației – 10 minute - Intrare: 2 artere; Iesire 2 artere, graniță cu Ucraina
- Vama Halmeu – 10 minute - intrare: 3 artere; ieșire 1 arteră, granița cu Ucraina
România mai are puncte de trecere pe cale ferată spre Ucraina sau Republica Moldova, dar ele nu sunt deschise.
În județul Vaslui, nu este operațional punctul de trecere de la Falciu, localitatea Bogdănești, iar în județul Maramureș, punctul de trecere Tisa feroviar nu este în lucru. Nu se lucrează nici la punctul de frontieră Valea Vișeului feroviar, județul Maramureș.
Probleme se înregistrează și la ieșirea din România spre Ungaria, conform datelor Poliției de Frontieră. În Vama Petea, pe sensul spre Ungaria, se poate aștepta și două ore și jumătate.
- Vama Petea, județul Satu Mare – timp de așteptare 150 min - intrare: 2 artere; ieșire 6 artere. Trafic intens, număr foarte mare de mijloace de transport prezente la control pe sensul de ieșire și intrare, graniță cu Ungaria
- Vama Urziceni, județul Satu Mare - 60 minute , intrare: 2 artere ; ieșire: 4 artere, granița cu Ungaria
- Vama Borș, județul Bihor - 120 minute spre ieșire , Intrare: 3 artere; Iesire: 5 artere; număr mare de cetățeni ucraineni prezentați pe sensul de ieșire din România; lipsă personal din partea autorităților maghiare, granița cu Ungaria
Crește zilnic numărul de ucraineni care vin în România
Prefectul din Suceava susține că situația este sub control în județul său, chiar dacă nu au fost deschise cele patru noi puncte de frontieră anunțate de premierul Ciucă.
În județul Iași nu se pot deschide noi puncte de frontieră pe granița cu Republica Moldova, dar situația este sub control în acest moment. Mai multe garnituri CFR au adus persoane din Ucraina la București.
Prin vama de la Isaccea, din județul Tulcea, sud-estul României, trec zilnic aproximativ 3.000 de persoane care fug după ce Rusia a invadat Ucraina.
Rudolf Stauder, prefectul județului Maramureș, a declarat pentru Europa Liberă că punctele de frontieră de la Valea Vișeului și la Câmpulung Tisa sunt închise.
„În acest moment, nu există o presiune mare, nu vom deschide alte puncte de trecere a frontierei. Lucrurile decurg normal, nu au ieșit din tipar. Între 2.000 – 2.500 de persoane trec zilnic prin vama de la Sighet, toată lumea are unde să stea” susține prefectul județului. Potrivit informațiilor acestuia, pe partea ucraineană timpul de așteptare este de 4 – 5 ore.
Ceartă din cauza generatorului în Vama Albița. Nimeni nu vrea să fie refugiat în județul Vaslui
În județul Vaslui, niciun cetățean din Ucraina nu a solicitat azil, toți au preferat să plece spre București, iar de acolo să își continue drumul spre țările din Vest. Vaslui nu are graniță directă cu Ucraina, ci cu Republica Moldova.
„Nimeni nu și-a manifestat dorința de a obține statut de refugiat. În ultimele 24 de ore, au intrat în România 5.088 de persoane din Ucraina. 363 de persoane au cerut sprijin, dar miercuri mai sunt doar 18 persoane într-o tabără de tranzit la Huși și 45 de persoane la un alt liceu din Huși. În tabăra din Bârlad avem zero cetățeni. Pe cei care i-am primit, i-am trimis cu autocare spre București”, a declarat pentru Europa Liberă prefectul Daniel Onofrei.
Timpul de așteptare pentru mașini pe partea română este de 20 de minute. Au fost deschise 10 puncte de verificare în vama Albița. Pe partea dinspre Republica Moldova s-a decis să existe o prioritizare a persoanelor care au nevoie de ajutor rapid.
Calea ferată de la Falciu spre Republica Moldova nu este deschisă. Prefectul atrage atenția că Iașul este foarte aglomerat pe calea ferată, iar garniturile vin foarte încărcate și nu se pot adăuga noi garnituri la Bârlad.
„Am cerut suplimentarea numărului de garnituri CFR, dar până vor exista, îi transportăm cu autocarul pe cei din Ucraina”, a subliniat prefectul județului Vaslui.
Generatorul din Vama Albița a fost retras de Prefectură, ceea ce a produs nemulțumirea reprezentanților societății civile. Daniel Onofrei susține că lângă o benzinărie aflată la 500 de metri de vamă s-a constituit ad-hoc o zonă cu refugiați.
„Erau îndrumați acolo de ONG-uri, Episcopie, toți cei care doreau să facă fapte caritabile. Zona se transformase într-una necoordonată de autorități, toată lumea lua decizii, fără să aibă cineva o coordonare. Noi am pus un cort pentru cei de la ISU pentru a oferi detalii dacă cineva oprește, să fie îndrumat spre tabăra de la Huși, aflată la 20 de kilometri. În fața cortului nostru s-au ridicat tabere, ceea ce a transformat locul în orice altceva decât un punct de coordonare. Am desființat acel punct. Am mutat pe toată lumea în tabăra de la Huși”, a fost poziția exprimată de prefectul județului Vaslui pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, tot ce se construise la 500 de metri de vamă era pe terenul privat al Petrom.
„Nu putem lega un generator la rețeaua privată. Petrom a reclamat că în fața magazinului său se vindea cafea, ceai, se dădeau pachete. Tot spațiul era ocupat de tarabe. Generatorul alimenta cortul nostru și ne-am retras. Vom lăsa în continuare un cort, dar e pentru ISU, nu e pentru altceva”, susține prefectul.
Autoritățile române au cerut omologilor din Republica Moldova ca autocarele să meargă până la Huși, să nu mai oprească la 500 de metri, lângă benzinărie.
„Se făcuse o înțelegere, transportatorii moldoveni veneau cu refugiați ucraineni, îi lăsau la Petrom, susțineau apoi că li s-a defectat autocarul și atunci apelau la autorități. Era un fel de păcăleală”, a declarat Onofrei.
Reprezentanți ai societății civile, citați de presa locală, au acuzat prefectura Vaslui că nu s-a implicat în repararea generatorului care s-a ars în Vama Albița, iar refugiații sunt obligați să ajungă în tabăra de la Huși deși nu doresc acest lucru.
Primar Galați: Până acum au venit oameni cu posibilități materiale consistente
Județul Galați nu are graniță directă cu Ucraina, dar o persoană care intră în Republica Moldova din Ucraina mai are de parcurs doar 1 km până la granița cu România. Sunt două puncte de trecere a frontierei: lângă Galați – Giurgiulești și la Oancea.
Galațiul este definit de primarul său drept un oraș de tranzit, în care ucrainenii nu stau mai multe de 48 sau 72 de ore. Gabriel Pucheanu afirmă că prin cele două puncte de trecere a graniței din județ trec aproape 2.000 de persoane zilnic.
„Mulți pleacă propriile mașini. Acum ajung și cei cu posibilități mai reduse, aduși cu autocarele de la graniță”, spune primarul.
Camerele bazelor sportive, locuințele sociale ale primăriei, căminele puse la dispoziție de Universitate și două săli de sport reprezintă variante pentru cazarea migranților din Ucraina. Despre tabăra instalată de ISU, Pucheanu afirmă că „acolo nu a fost adus nimeni, e mai mult de spectacol, condițiile nu sunt la fel de bune”.
Edilul nu știe dacă că s-ar putea deschide noi puncte de frontieră, deoarece granița este pe Prut și este nevoie de un pod.
„Ne-am supraîntrebuințat în primul val, când au venit oameni cu posibilități materiale extrem de consistente. Abia acum vom fi puși în fața valului efectiv de oameni care au nevoie cu adevărat de ajutor din partea României și românilor. La nivel de societate civilă, se simte oboseala. Resurse materiale și de altă natură au fost folosite, nu am știut cu ce avem de-a face. Abia acum va trebui să ajutăm”, a declarat primarul Pucheanu (PSD) pentru Europa Liberă.
Hub umanitar la Suceava, inaugurat cu un comisar european și premierul Ciucă
Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor va merge la Suceava, unde va vizita, alături de premierul Ciucă și ministrul de Interne, centrul pentru protecție civilă, hub-ul umanitar despre care a vorbit președintele Klaus Iohannis.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că de miercuri hub-ul este funcționat, iar primul transport de medicamente și materiale de strictă necesitate vor ajunge la Suceava. De acolo, urmează să fie transportate în Ucraina.
Bucureștiul pregătește Romexpo și Arena Națională
Viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu, a anunțat că autoritățile au început amenajarea noului spațiu de cazare pentru refugiați în pavilionul central de la Romexpo. Capacitatea acestuia este de 2.000 de paturi de campanie, iar oficialii promit că oamenii vor avea căldură, dușuri, mâncare caldă și servicii medicale.
Tomescu face un apel la cetățenii Capitalei să doneze pilote, pături, așternuturi și perne.
Nicușor Dan a declarat, pe 25 februarie, că în București există 25.000 de locuri pentru cazarea de urgență a persoanelor venite din Ucraina și se pot oferi 5.000 de porții de mâncare zilnic. Cazarea de urgență înseamnă, în cea mai mare parte, pe Arena Națională, dar și în sălile de sport din Capitală.
