Linkuri accesibilitate

Summitul NATO | SUA & aliații, front comun pentru susținerea Ucrainei contra Rusiei. Președintele SUA, Joe Biden, în Europa


Imagine de la Summitul NATO din iunie 2021. De astă dată, reuniunea NATO la care participă și președintele SUA, Joe Biden, este consacrată invaziei rusești în Ucraina
Imagine de la Summitul NATO din iunie 2021. De astă dată, reuniunea NATO la care participă și președintele SUA, Joe Biden, este consacrată invaziei rusești în Ucraina

La o lună de la invadarea Ucrainei, Statele Unite și aliații săi fac front unit împotriva președintelui rus, Vladimir Putin, cu sancțiuni care sporesc de la o zi la alta și cu trimiterea mai multor forțe pe flancul estic al NATO.

Două reuniuni importante, la care participă și președintele american, Joe Biden, au loc în același timp: summitul NATO și reuniunea șefilor de stat și de guvern ai țărilor membre UE.

Liderii statelor Uniunii Europene au în vedere constituirea unui „fond fiduciar” pentru susținerea Ucrainei și reconstrucția sa după ce Rusia a invadat-o pe 24 februarie, din ordinul lui Vladimir Putin, potrivit unui proiect consultat marţi de AFP.

Președintele american, Joe Biden, care participă și la summitul NATO de la Bruxelles, unul extraordinar consacrat invadării Ucrainei de către Rusia, și la reuniunea G7, urmează să țină un discurs la reuniunea Consiliului European și este așteptat în cursul săptămânii să facă și o vizită în Polonia.

De asemenea, Biden va anunța „noi sancţiuni împotriva Rusiei şi le va întări” pe lângă cele care există deja, potrivit precizărilor făcută de marți de consilierul său pentru securitate națională, Jack Sullivan, și va anunța „o acțiune comună pentru întărirea securității energetice a Europei”, pentru reducerea dependenței sale de gazul rusesc.

De altfel, miercuri, Comisia Europeană a prezentat un set de soluții pentru acțiune colectivă la nivel european pentru rezolvarea problemei de pe piața gazelor și pentru garantarea securității aprovizionării la prețuri rezonabile pentru iarna următoare și ulterior.

Călătoria președintelui american în Polonia este una plină de simbolism, pe fondul temerilor pe care aliații din Europa Centrală și de Est le au cu privire la tendințele expansioniste ale liderului de la Kremlin.

Cu o zi în urmă, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța va dubla numărul de grupuri de luptă de pe flancul său estic prin desfășurarea a patru grupuri de luptă noi în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

El a spus că se așteaptă ca „liderii să fie de acord să consolideze poziția NATO în toate domeniile, cu creșteri majore în partea de est a alianței pe uscat, în aer și pe mare”.

Stoltenberg a denunțat „moartea și distrugerea” care au loc în Ucraina, unde luptele continuă iar populația civilă este supusă atacului cu rachete al Rusiei.

„Rusia ar trebui să oprească această retorică nucleară iresponsabilă periculoasă”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă.

„Dar să nu existe nicio îndoială cu privire la disponibilitatea noastră de a proteja și apăra aliații împotriva oricărei amenințări oricând”, a spus el. „Rusia trebuie să înțeleagă că nu poate câștiga niciodată un război nuclear”, a adăugat Stoltenberg.

Marți seara, purtătorul de cuvânt al Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat pentru CNN că Rusia ar putea folosi arme nucleare în cazul unei „amenințări existențiale”. Statele Unite au numit aceste comentarii „nesăbuite” și „periculoase”.

Anatoli Ciubais, unul dintre puținii reformatori cu viziuni liberale, a renunțat la postul de reprezentant al președintelui Vladimir Putin pentru relații cu organizațiile internaționale și a fugit din Rusia în semn de protest față de invadarea Ucrainei.

El a fost unul din arhitecții reformelor economice de după căderea Uniunii Sovietice și a fost șef de cabinet al fostului președinte Boris Elţin.

Ciubais este cel mai înalt oficial de la Moscova care și-a manifestat până acum opoziția față de „operațiunea militară specială” declanșată de Putin împotriva Ucrainei pe 24 februarie.

În urmă cu o săptămână, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că „operațiunea” din Ucraina va scoate la iveală „trădătorii” din Rusia. „Unii demisionează, alții părăsesc țara. Este o purificare”, a spus Dmitri Peskov, citat de AFP.

La rândul său, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se adreseze prin videoconferinţă liderilor ţărilor NATO.

„Preşedintele Zelenski este invitat să se adreseze la summitul NATO prin legătură video. Aceasta va fi ocazia pentru liderii ţărilor aliate să îl audă vorbind în direct despre situaţia catastrofală în care se află poporul ucrainean din cauza agresiunii Rusiei", a indicat un responsabil NATO într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, citat de agenţia Interfax-Ucraina, a spus chiar că Zelenski va „participa activ" la summit, „cel puțin” cu un discurs și prin „participare deplină, bineînţeles într-un format video", conform Agerpres.

Liderul ucrainean va cere ajutor pentru a pune capăt invaziei ruse, potrivit purtătorului său de cuvânt.

„Se poate face în mai multe moduri. Interzicerea spaţiului aerian, furnizarea Ucrainei a unor mijloace puternice de apărare aeriană şi aviaţie", a spus el. În schimb, „nu vor fi discutate noi formule de securitate" pentru Ucraina, a subliniat purtătorul de cuvânt.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG