El a semnat un decret prin care cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc, dacă nu, furnizarea gazului va fi întreruptă.
Decizia a fost respinsă de majoritatea capitalelor europene iar Germania a calificat măsura ca „șantaj”.
Decretul lui Putin de joi lasă Europa în fața perspectivei de a pierde mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze.
Germania, cea mai dependentă de Rusia, a activat deja un plan de urgență care ar putea duce la raționalizarea gazului în cea mai mare economie a Europei.
Președintele american Joe Biden a decis eliberarea din rezerva strategică a SUA a peste 1 milion de barili de petrol în fiecare zi, pentru următoarele șase luni.
„Prețurile noastre cresc din cauza acțiunii lui Putin. Nu există suficientă ofertă. Și concluzia este că dacă vrem prețuri mai mici la gaze, trebuie să avem mai multă aprovizionare cu petrol chiar acum", a declarat Joe Biden.
El a spus că va crește oferta de petrol până la creșterea producției. „Este de departe cea mai mare eliberare din rezervele noastre naționale din toată istoria noastră”, a spus el.
Biden că a luat decizia după ce s-a consultat cu aliații și partenerii din întreaga lume.
„Avem deja angajamente din alte țări de a elibera pe piață zeci de milioane de barili suplimentari. Împreună, eforturile noastre combinate vor furniza cu mult peste un milion de barili pe zi", a spus el. „Națiunile se unesc pentru nu-i da lui Putin posibilitatea de a-și transforma resursele energetice în arme împotriva familiilor noastre, a familiilor americane și a democrațiilor din întreaga lume”.
După anunțul președintelui SUA, prețurile petrolului au început să scadă: la 103 dolari pe baril la West Texas Intermediate și 108 dolari la Brent Crude.
Condițiile lui Putin
Exporturile de energie sunt cea mai puternică pârghie a lui Putin, care încearcă să riposteze împotriva sancțiunilor occidentale impuse băncilor, companiilor, oamenilor de afaceri și apropiaților săi, ca răspuns la invadarea Ucrainei pe care Rusia o numește „operație militară specială”.
„Pentru a cumpăra gaz natural rusesc, trebuie să deschidă conturi de ruble în băncile rusești. Din aceste conturi se vor face plăți pentru gazul livrat începând de mâine”, a spus Putin joi, într-o declarație televizată.
„Dacă nu se fac astfel de plăți, vom considera că este o neîndeplinire a obligațiilor din partea cumpărătorilor, cu toate consecințele care decurg. Nimeni nu ne vinde nimic gratis și nici noi nu vom face caritate – adică contractele existente vor fi oprite”, a spus liderul de la Kremlin.
El a spus că, de fapt, sancțiunile occidentale au fost impuse cu mult înainte, iar războiul economic împotriva Rusiei a început cu ani în urmă, iar Occidentul va încerca din greu să găsească motive pentru noi sancțiuni, scopul fiind subminarea dezvoltării Rusiei.
De asemenea, el a acuzat SUA că vrea să obțină profituri din instabilitatea globală și că nu vrea decât să îți rezolve problemele interne în detrimentul altora, avertizând Europa că opțiunea de a cumpăra gaz natural lichefiat de la SUA va duce la pierderea a milioane de locuri de muncă în Europa. Nimic despre responsabilitatea proprie în încălcarea termenilor contractului cu Europa.
Rusia furnizează aproximativ o treime din gazul european, dar până în prezent companiile și guvernele occidentale au respins această cerere de plată în ruble, ca o încălcare a contractelor existente, care sunt stabilite în euro sau dolari.
Conform mecanismului decretat de Putin, cumpărătorii străini ar folosi conturi speciale la Gazprombank pentru a plăti gazul. Gazprombank ar cumpăra ruble în numele cumpărătorului de gaze și va transfera ruble într-un alt cont, se arată în ordin.
Decizia lui Putin de a impune plățile cu ruble a impulsionat moneda rusă, care a scăzut la minime istorice după invazia din 24 februarie. Rubla a recuperat de atunci mult teren pierdut.
„Ceea ce suna grandios s-a transformat într-o furtună într-o ceașcă de ceai. Făcându-l principalul destinatar al banilor pentru gaze, pune un scut suplimentar împotriva sancțiunilor din jurul Gazprombank", a spus Jack Sharples de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, citat de Reuters.
Companiile și guvernele occidentale au respins orice posibilitate de a-și schimba contractele de furnizare de gaze într-o altă monedă de plată. Majoritatea cumpărătorilor europeni folosesc euro. Șefii cancelariilor occidentale spun că ar dura luni de zile sau mai mult pentru a renegocia termenii.
Plata în ruble ar reduce, de asemenea, impactul restricțiilor occidentale asupra accesului Moscovei la rezervele sale valutare.
Germania, Franța și Marea Britanie resping cererea Rusiei
Germania și Franța au respins din nou cererile Rusiei ca țările europene să-și plătească gazul în ruble, spunând că este o încălcare inacceptabilă a contractelor și echivalează cu „șantaj”, relatează Reuters.
Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că nu a văzut încă un nou decret semnat de președintele Valdimir Putin care impune plățile de gaze în ruble, adăugând că Germania este pregătită pentru toate scenariile, inclusiv pentru oprirea fluxurilor de gaze rusești către Europa.
„În ceea ce privește amenințarea, cererea sau contraoferta – nu se știe cum poate fi numită - ca plățile să fie făcute în ruble, este crucial pentru noi ca contractele să fie respectate. Este important pentru noi să nu dăm un semnal că vom fi șantajați de Putin”, a spus Habeck, citat de The Guardian.
„Companiile vor, pot și vor plăti în euro”, a spus și cancelarul Olaf Scholz.
Și ministrul francez de finanțe, Bruno le Maire, a declarat că Franța respinge cererea Rusiei. „Contractele sunt contracte”, a spus el, referindu-se la faptul că denunțarea contractului a fost făcută unilateral de Rusia.
Nici Marea Britanie nu intenționează să plătească pentru gazul rusesc în ruble, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson , adăugând că guvernul monitorizează implicațiile cererii lui Putin pentru piața europeană.
Întrebat dacă există circumstanțe în care Marea Britanie ar plăti în ruble pentru gazul rusesc, purtătorul de cuvânt a spus reporterilor: „Nu vom căuta să facem asta”.
Europa nu trebuie să se lase șantajată de condițiile președintelui rus pentru plățile de gaze, a spus și ministrul ceh al industriei, Jozef Síkela.
Italia a declarat că este în contact cu partenerii săi europeni pentru a da un răspuns ferm Rusiei, adăugând că propriile rezerve de gaze ar permite continuarea activității economice chiar și în cazul unor întreruperi.
Între timp, firmele energetice ale Germaniei au anunțat că au discuții cu conducerea țării pentru a fi pregătite la posibile întreruperi de aprovizionare și pentru a putea întocmi o foaie de parcurs cu privire la ce ar trebui să facă în cazul în care Rusia oprește exporturile de gaze.
Statul roman nu are contract cu Gazprom și nici companiile private. Gazul rusesc este vândut în România prin intermediari, în euro, iar aceste contracte se discută la nivelul companiilor, nu la nivelul statului român, a declarat vinerea trecută ministrul Energiei, Virgil Popescu.
România, alături de toate statele Uniunii Europene, se află pe lista țărilor considerate „neprietenoase” de către Rusia.
Lista include: SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan.
Primele efecte ale deciziei
Prețurile gazelor europene au crescut vertiginos din cauza tensiunilor crescânde. Companiile, inclusiv producătorii de oțel și produse chimice, au fost forțate să reducă producția.
Prețurile gazelor britanice și olandeze au crescut cu 4% până la 5% după anunțul lui Putin.
Companiile europene au avut puține sau deloc comentarii imediate cu privire la anunțul Rusiei sau la contractele lor cu Gazprom, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, transmite Reuters.
Compania poloneză PGNiG a declarat că a rămas în contact cu Gazprom cu care are un contract pe termen lung care expiră la sfârșitul acestui an.
Firma italiană de energie Eni, alt cumpărător european important de gaz rusesc, nu a făcut nici un comentariu. A cumpărat aproximativ 22,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în 2020. Contractele sale cu Gazprom expiră în 2035.
Firma daneză de energie Orsted, care are un contract pe termen lung de tip take-or-pay cu Gazprom, a declarat că așteaptă vești de la firma rusă și a refuzat să facă orice comentariu.
Uniper și EnBW VNG, doi mari cumpărători germani de gaz rusesc, au refuzat să comenteze.
Avertismentul
Avertismentul privind plata gazului rusesc în ruble a fost lansat încă de săptămâna trecută, când Vladimir Putin a amenințat „țările neprietene” cu invazia rusească în Ucraina că nu vor mai putea cumpăra gaz rusesc decât în ruble.
Tot atunci, el a dat termen o săptămână pentru ca țările occidentale să-și pună la punct un sistem de plată în ruble, în replică la sancțiunile occidentale ce i-au fost impuse după ce a invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Solicitarea Rusiei a fost criticată de țările europene dar și de G7, care a cerut companiilor să nu accepte plata în ruble în condițiile în care contractele în vigoare stipulează plata în euro sau dolari americani.
„Aceasta este poziția pe care o împărtășim și cu care este de acord și comisarul pe energie”, a spus un purtător de cuvânt al Comisi Europene la o conferință de presă la Bruxelles, marțea trecută.
Uniunea Europeană ia în considerare mai multe scenarii, inclusiv oprirea în totalitate a achizițiilor de gaz din Rusia, de iarna viitoare.
Ce înseamnă „țări neprietenoase”
Sintagma „țări neprietenoase” a fost instituționalizată pe 8 martie, când guvernul de la Moscova a lansat o listă cu țările care au decis sancționarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei.
Pe această listă se află SUA, Canada, țările membre UE, marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina, care au fost de acord cu sancționarea Rusiei. Unele dintre ele, SUA și Norvegia, nu cumpără gaz rusesc.
„Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise", a declarat Putin pe 23 martie.
Ca să nu fie vreun dubiu, el a precizat că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei.
Mesajul lui Putin a fost clar: dacă vreți gazul nostru, cumpărați-ne moneda.
„Modificările vor afecta doar moneda de plată, care va fi schimbată în ruble rusești”, a spus el.
Gazul rusesc reprezintă aproximativ 40% din consumul total al Europei. Importurile UE de gaze din Rusia în acest an au fluctuat între 200 de milioane și 800 de milioane de euro pe zi.
Ultimatumul
El a spus că, prin decizia de a-i îngheța Băncii Centrale a Rusiei activele în străinătate, Occidentul a declarat, de fapt, suspendarea plăților către Moscova, arătând neîncredere în moneda americană și în cea europeană.
„Este clar că să primim euro, dolari şi alte valute în schimbul mărfurilor noastre nu mai are pentru noi niciun sens'', a explicat Putin, dând de înţeles că ar putea cere plata în ruble şi pentru alte exporturi în afara gazelor naturale.
Potrivit Gazprom (GAZP.MM), 58% din vânzările sale de gaze naturale către Europa și alte țări din 27 ianuarie au fost decontate în euro. Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vânzările brute, iar în lire sterline aproximativ 3%. Mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt tranzacționate în mare parte în dolarul american sau euro, care reprezintă aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.
Putin a spus că guvernul și banca centrală au la dispoziție o săptămână pentru a găsi o soluție privind mutarea operațiunilor în moneda rusă și că Gazprom va primi ordin să facă modificările corespunzătoare în contracte.
„Solicit guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare'', a indicat liderul de la Kremlin.
Comisia Europeană a declarat că intenționează să reducă dependența UE de gazul rusesc cu două treimi în acest an și să pună capăt dependenței sale de livrările rusești „cu mult înainte de 2030”.
Comisia a prezentat un set de soluții pentru acțiune colectivă la nivel european pentru rezolvarea problemei de pe piața gazelor și pentru garantarea securității aprovizionării la prețuri rezonabile pentru iarna următoare și ulterior.
Dar, spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, statele UE nu au sancționat sectorul energetic al Rusiei.
În urmă cu o săptămână, cancelarul german Olaf Scholz a spus că o întrerupere bruscă a livrărilor de gaz rusesc ar arunca Germania și Europa în recesiune.
„Vom încheia această dependență de gazul, petrolul și cărbunele rusesc cât de repede putem, dar să facem acest lucru de pe o zi pe alta ar însemna să ne aruncăm țara, dar și toată Europa, într-o recesiune”, a spus cancelarul german.
El a invocat punerea în pericol a „sute de mii de locuri de muncă” și a „industrii întregi” care „vor ajunge la marginea prăpastiei”.
Săptămâna trecută, SUA și UE au semnat un prin care SUA va furniza 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în acest an, dar cantitatea nu este suficientă pentru acoperirea deficitului produs de oprirea completă a furnizării gazului rusesc.
Prin pachetul propus săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus ca țările UE să-și facă rezerve de cel puțin 80% în acest an.
La rândul său, Moscova spune că este pregătită să redirecționeze gazul destinat Europei către piețele din Asia, în cazul în care Europa va renunța să-i mai achiziționeze gazul.
