Imaginile din Bucea, o localitate aflată la nord-vest de Kiev, au șocat o lume întreagă. Trupuri de bărbați și femei, executați sumar cu un glonț în cap, cu mâinile încă legate la spate, aruncate în gropi comune. Pe stradă, mașinile armatei ucrainene fac slalom printre cadavrele abandonate în fața porților, în timp ce un martor descrie un miros puternic, multe dintre ele victimele ucise rămânând săptămâni bune în aer liber.
Autoritățile ucrainene anunță că 410 civili au fost uciși de soldații ruși cu o cruzime ce amintește de crimele de război comise de trupele paramilitare sârbești în timpul războaielor civile din Iugoslavia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că armata rusă va încerca cel mai probabil să scape de dovezile incriminatorii din alte localități după masacrul de la Bucea.
„Acesta este doar un oraș (Bucea, n.r.). Unul dintre multele din Ucraina pe care soldații ruși au reușit să le captureze. Acum, există informații cum că în Borodianka și în alte orașe eliberate de armata ucraineană, numărul victimelor ucise sau rănite de invadatori ar putea fi mult mai mare”, a declarat Zelenski înainte de ședința Consiliului de Securitate al ONU de marți.
„Vor exista o grămadă de interviuri trucate, înregistrări reeditate și vor ucide oameni special pentru a face să pară că au fost uciși de altcineva”, a adăugat Zelenski.
„Probabil, acum ocupanții vor încerca să ascundă urmele crimelor lor. Nu au făcut asta în Bucea, când s-au retras. Dar e posibil să facă asta în altă parte”.
Organizația Human Rights Watch a sugerat incidente similare la Cernigău, un oraș aflat aproape 150 de kilometri de Kiev, dar și la Harkov și Borodianka.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a numit luni pe omologul său rus, Vladimir Putin, criminal de război și a anunțat că va cere un proces pentru crimele de război. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, de asemenea, că va lansa o echipă de investigație comună cu Ucraina pentru a ancheta crimele de război comise în Bucea, dar și în alte localități ucrainene.
„Făptuitorii acestor crime nu trebuie să rămână nepedepsiți”, a se arată în comunicatul dat de instituția europeană.
Potrivit dovezilor de pe front, rușii se fac responsabili de cel puțin trei tipuri de crime de război. Organele internaționale ce judecă astfel de crime sunt suficiente, însă poziția diplomatică a statului rus față de multe dintre ele îngreunează șansele ca faptele rușilor din Ucraina să poată fi anchetate și condamnate corespunzător.
Care sunt crimele adjudecate de tribunalele internaționale
Potrivit Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, crimele de război se referă la încălcări flagrante ale dreptului internațional umanitar împotriva civililor și combatanților în timpul unui conflict militar. Crimele de război sunt definite în Convenția de la Haga din 1949, în cele două Protocoale adoptate în 1977, dar și în Convențiile de la Haga din 1899 și 1907.
Cea mai recentă mențiune a acestora se găsește în Articolul 8 al Statutului de la Roma ce stabilește înființarea Curții Penale Internaționale.
Crimele împotriva umanității sunt definite de Articolul 7 al Statutului de la Roma. Acestea includ crime precum uciderea, exterminarea, violul, persecutarea și alte acte inumane cu un caracter similar, ce sunt menite să cauzeze suferință mare sau răni serioase – fizice sau psihice – ca parte dintr-un „atac sistematic și răspândit la adresa populației civile”.
Genocidul reprezintă exterminarea parțială sau în întregime a unui grup etnic, rasial sau religios, dar și a unei minorități dintr-o țară și sunt definite sub articolul 2 al Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid.
Crimele de agresiune reprezintă planificarea și invadarea unui alt teritoriu de către statul membru acuzat, potrivit expertului consultat de Europa Liberă.
Care sunt opțiunile pentru judecarea crimelor de război
La nivel internațional, există mai multe tribunale responsabile de judecarea crimelor comise de Rusia în Ucraina.
Daniela Nadj, profesor la Universitatea Saint Mary din Londra și expert în drept penal internațional, a transmis pentru Europa Liberă că sunt două opțiuni prin care Rusia poate fi ținută responsabilă pentru atrocitățile comise în Ucraina.
- Opțiunea 1: Curtea Penală Internațională
Potrivit lui Nadj, prima opțiune este ca instanța Curții Penale Internaționale să-i judece pe militarii ruși responsabili de crime.
Curtea Penală Internațională (CPI) este un organism al ONU înființat prin Tratatul de la Roma și care i-ar putea audia pe inculpații acuzați de crime de război sau crime împotriva umanității.
Procurorul șef al CPI, Karim Khan QC, și-a îndrumat echipa să înceapă investigațiile. În paralel, viceprim-ministrul Marii Britanii, Dominic Raab, a anunțat că va aloca un milion de lire pentru a sprijini activitatea instanței.
Principala problemă este că Rusia nu este un stat semnatar al Tratatului de la Roma, ceea ce înseamnă că organismul internațional are șanse puține să aducă în instanță pe oficialii militari ruși, acuzați de crime de război. Totodată, oficialii Curții și-au exprimat reticența cu privire la judecarea vinovaților în absența părților chemate la proces.
Cadavrele a cinci bărbați uciși de soldații ruși în Bucea, o localitate aflată la nord-vest de capitala Ucrainei, Kiev, 4 aprilie 2022.
Cu toate acestea, Daniela Nadj spune că absența Rusiei nu subminează capacitatea curții de a investiga faptele comise în Ucraina.
„Deși Rusia nu a aderat la Statutul de la Roma, Ucraina a declarat că acceptă jurisdicția CPI. Declarația respectivă poate fi luată ca pe o formă de acceptare a jurisdicției. Asta înseamnă că orice crime de război sau crime împotriva umanității comise în Ucraina ar cădea în jurisdicția Curții”, a explicat Nadj.
În aceste condiții, principalii vinovați de comiterea de crime de război ar putea fi prizonierii capturați de Ucraina – în mare parte soldați de rang inferior și subofițeri, potrivit publicației The Times.
- Opțiunea 2: Tribunal ad-hoc pentru judecarea crimelor de agresiune
Înființarea unui tribunal special care să judece crimele de agresiune ale Rusiei comise prin invadarea Ucrainei este o opțiune din ce în ce mai des considerată de mulți experți în domeniul juridic.
Potrivit lui Philippe Sands, un avocat pe partea de drept internațional, curțile penale ar trebui să se concentreze pe această opțiune. Sands punctează faptul că CPI nu a avut mult timp dreptul de a investiga astfel de crime, decât abia în 2017, când o definiție comună a fost acceptată și adoptată de către 43 de state.
Cu toate acestea, una dintre clauzele convenite specifică faptul că CPI nu are dreptul să ancheteze crimele de agresiune comise de un stat nesemnatar al Tratatului de la Roma.
Un tribunal separat, însă, ar putea depăși acest obstacol, iar Daniela Nadj precizează natura unică a unui astfel de tribunal, menit să judece doar un singur tip de crime. Potrivit lui Nadj, crima judecată de o astfel de entitate nu este mai puțin gravă decât celelalte.
„Atribuirea vinovăției este diferită. Pentru crimele de agresiune, te uiți la statul care le comite. Adică atunci când vorbim de celelalte crime ne concentrăm pe individul care le comite – cineva a torturat, ucis sau violat pe altcineva”, a afirmat Daniela Nadj.
„În cazul crimelor de agresiune, ar trebui să înțelegi dacă statul este responsabil pentru o invazie ilegală și apoi, desigur, oamenii care au luat astfel de decizii să fie trași la răspundere. Dar accentul pică mai mult pe stat”, a continuat profesorul de la Universitatea St. Mary din Londra.
Expertul consultat de Europa Liberă a adăugat că alte forme de tribunale de război, precum cele din Iugoslavia sau Rwanda nu pot fi replicate în contextul de față. Ambele au fost înființate prin intermediul unei rezoluții adoptate de Consiliul de Securitate din care Rusia face parte și este membru permanent. Orice propunere similară pentru anchetarea crimelor comise de Rusia ar atrage după sine un drept de veto din partea acesteia.
„Se întâmplă multe la momentul de față și cred că va fi un moment mare când vine vorba de dreptul penal internațional”, a concluzionat Nadj.
Care sunt deciziile luate de curțile internaționale până acum
Mai multe tribunale internaționale au lansat până în prezent procese cu scopul de-ai aduce pe vinovați în fața justiției. Două dintre acestea au emis hotărâri în favoarea Ucrainei, prima fiind dată pe data de 16 martie de către Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism ce se pronunță asupra disputelor între state.
CIJ i-a transmis Rusiei (care este stat semnatar al instituției fondată de ONU în 1945) să-și retragă trupele, însă Kremlinul a ignorat decizia judecătorilor.
Un alt tribunal internațional, și anume Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a transmis că Rusia trebuie să se „abțină de la a ataca militar ținte civile în Ucraina, inclusiv școli și spitale”.
Organismul, care face însă parte din Consiliul Europei, nu poate forța Rusia să respecte decizia judecătorilor, întrucât statul rus a fost expulzat de către Consiliu în luna Martie din cauza invaziei.
