Proiectul de lege depus la Senat a fost inițiat de mai mulți parlamentari din coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR.
Obligațiile discutabile:
- Depunerea bilanțului contabil este condiționată de înscrirea în Catalogul firmelor Camerei de Comerț;
- Depunerea bilanțului contabil este condiționată de achitarea taxei către Camera de Comerț;
- Reprezentantul legal al unei firme va trebui să obțină un „certificat special de competență”de la camera de comerț judeţeană de unde este firma;
- Reprezentantul legal al firmei trebuie să dovedească absolvirea unui curs de instruire în domeniul administrării sau managementului afacerilor pentru obșinerea respectivului certificat;
Firmele - de la mari companii la firme mici, microintreprinderi, PFA-uri și întreprinderi familiale - au obligația să solicite înscrierea în Catalogul firmelor în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.
Beneficiul firmelor ar urma să fie: „prin platforma propusă, CCIR şi camerele judeţene vor sprijini atât statul român, prin identificarea în fiecare judeţ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit, care nu au bilanţuri depuse), cât şi mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi online, la nivel global.”
Claudiu Năsui, fost ministrul al Economiei în guvernul PNL-USR-UDMR, spune pentru Europa Liberă că proiectul de lege reprezintă interesele Camerei de Comerț și nu pe cele ale companiilor.
„Camera de Comerț este una dintre instituțiile care parazitează statul român pretinzând că reprezintă mediul de afaceri. Cât am fost eu ministru, au vrut trei lucruri: să ia terenul de la Romexpo gratuit, taxa pe firme care să meargă la ei și să poată da o diplomă de antreprenor fără de care să nu poți să-și faci o firmă, adică să spună ei cine poate și cine nu poate să-și facă o firmă. Ei nu reprezintă mediul de afaceri, își reprezintă interesul lor și vor să ia cât mai mulți bani de la oameni. Atât. Asta e miza proiectului. Deocamdată statul român le dă tot felul de privilegii sub formă de clădiri”, spune Claudiu Năsui.
Bani frumoși de la firme
Sumele care vor ajunge în conturile Camerelor de comerț vor fi folosite „pentru finanţarea măsurilor de sprijin pentru stimularea, dezvoltarea şi internaţionalizarea afacerilor şi pentru realizarea de studii şi analize relevante mediului de afaceri”.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, neagă că acea contribuție pentru Catalogul firmelor ar fi o taxă, ci un mod de promovare. „Ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă”, declară Daraban într-un comunicat de presă.
Deși nu e taxă, Daraban vorbește despre nevoia de bani a Camerelor de Comerț pe care le patronează. „Este momentul în care autoritățile trebuie să aleagă între dispariția camerelor de comerț din România sau redefinirea acestora ca instituții puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv și performant”.
Suma pe care ar putea să o strângă s-ar ridica la 25-30 milioane de euro pe an, apreciază analiștii consultați de Europa Liberă.
Contribuţia anuală a fimelor va fi de:
- 100 euro/an pentru întreprinderile mari;
- 75 euro/an pentru întreprinderile mijlocii;
- 50 euro/an pentru întreprinderile mici;
- 20 euro/an pentru microîntreprinderi;
- 10 euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;
Registrul paralel al comerțului
Proiectul de lege este de fapt o încercare de a face obține bani prin crearea unui fel de Registru al Comerțului paralel cu cel oficial, aflat în subordinea Ministerului Justiției.
De-a lungul timpului au fost mai multe scandaluri legate de diferitele tentative ale Camerei Comerțului de a lua în subordinea sa Registrul Comertului, miza fiind în mod evident una financiară.
De exemplu, în noiembrie 2009, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege privind trecerea oficiilor de Registru al Comerțului de la Ministerul Justiției la Camerele de Comerț. În final legea a fost declarată neconstituțională.
În 2010 s-a introdus un amendament la legea Registrului Comerțului care transfera Serviciul de Asistență Juridică (aflat la Registrul Comertului) în subordinea Camerei de Comerț, modificare care ar fi permis CCIR să preia întregul serviciu care deține date și informații despre firmele private și se ocupa cu întocmirea actelor de înregistrare ale firmelor. Legea a fost declarată neconstituțională.
Toate aceste tentative ale Camerei de Comerț de a procura bani și a avea acces la diverse date ale firmelor s-au soldat cu tot atâtea eșecuri, dar, așa cum se vede și din acest ultim proiect, Camera de Comerț crede că perseverența e cheia succesului. Și lobbyul, după cum remarcă jurnalistul economic Constantin Rudnițchi. Pentru firme, catalogul nu ar aduce niciun beneficiu, susține el
„În sine e o aberație pentru că, pe de o parte, companiile nu au aproape niciun beneficiu apărând în acel catalog. Cataloage sunt multe și nu asta înseamnă marketing, iar pe de altă parte, Camera de Comerț ar trebui să fie mult mai activă și imaginativă în a-și căuta și găsi surse de finanțare. Asta e o sursă mai de secolul trecut, vorbești cu niște oameni în parlament și îți promovează o lege și faci rost de 30 de milioane de euro pe an”, spune Constantin Rudnițchi pentru Europa Liberă.
Camera de Comerț de la „Împăratul păcănelelor” la Daraban
Avocat de profesie, Mihai Vlasov, fost preşedinte CCIR, a fost condamnat definitiv în 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani de închisoare într-un dosar în care era acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, în detrimentul Camerei de Comerț, instituţie pe care o reprezenta.
Totodată, a fost obligat să plătească aproape 50 de milioane de lei daune către Camera de Comerț. Fost deputat PNL și supranumit ”Împăratul”, Vlasov a pierdut mare parte din acești bani la cazinouri.
În 2014 a fost ales președinte al CCIR Mihai Daraban, fost rugbist și care era vicepreședinte al Camerei la acel moment. Imediat dupa revoluție, Daraban s-a înscris în PNLpentru ca în anul 1994 să treacă la PDSR și apoi să devină membru PSD. În 2006 se reîntoarce în PNL pe care îl părăsește după un an.
Presa a scris că firma lui Daraban, specializată în industria militară - producţie, comercializare şi închiriere de echipamente de tabere etc, Global Defense Logistics SRL, are multe contracte cu armata.
Afacerile Camerei de Comerț
Principala sursă de venit a CCIR o reprezintă taxele plătite de cele peste 14.000 de societăți comerciale pe care le reprezintă.
Pe lângă aceste taxe, CCIR a redobândit dreptul de proprietate asupra unor imobile care, în marea majoritate, sunt acum date în chirie. Este renumit cazul Palatului Bursei (unde a fost sediul Bibliotecii Naționale, în Centrul Vechi) retrocedat, în 2008, Camerei de Comerț și Industrie București, acum în subînchiriat.
O altă sursă de venit o reprezintă Romexpo SA la care CCIT este acționar majoritar.
Dacă va intra în posesia terenului de la Romexpo, probabil sursele de venit vor crește simțitor.
Camera de Comerț mai deține acțiuni la:
- World Trade Hotel SA, 15,16%,
- Economix News SA, 35,5% din acțiuni, restul fiind împărțite de mai multe Camere de Comerț teritoriale,
- Parcul Industrial Mangalia SA, la care deține 20%, alături de Romexpo SA (20%) și Consiliul Local al Municipiului Mangalia (60%)
- Rominvent SA, acționar majoritar
- Depozitarul Central SA, acționar minoritar, Bursa de Valori fiind majoritar.
