Budapesta e categorică: nu poate sprijini noul pachet de sancțiuni, care prevede interzicerea etapizată a importului de petrol din Rusia, câtă vreme acesta nu vine cu soluții la îngrijorările Ungariei.
„Ar avea efectul unei bombe atomice asupra economiei Ungariei”, a transmis luni seară, pe Twitter, purtătorul de cuvânt al guvernului Orbán, Zoltan Kovacs.
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, care a mers la Budapesta, luni seară, într-o vizită neanunțată și la scurt timp după ce a invocat nevoia ca UE să renunțe la regula unanimității în anumite domenii, a încercat să transmită un mesaj mai optimist.
E nevoie de muncă suplimentară, dar ar fi fost făcute unele progrese în discuția cu Viktor Orbán, care „a ajutat la clarificarea chestiunilor legate de sancțiuni și securitate energetică”, a spus ea.
Potrivit Reuters, președintele francez Emmanuel Macron l-a sunat pe liderul de la Budapesta, marți, cu același scop: încercarea de finalizare a propunerii cu privire la interdicția importului de petrol din Rusia. „Cei doi lideri au discutat viitorul securității energetice a Europei”, a transmis Budapesta.
Șansele ca Ungaria să accepte actuala versiune a pachetului 6 de sancțiuni sunt reduse, spune însă lectorul universitar George Jiglău, de Facultatea de Știinte Politice a universității Babeș-Bolyai.
„Ne e prima dată când Comisia și majoritatea țărilor membre trebuie să convingă Ungaria să se alinieze la o poziție comună, dar, de data aceasta, nu e doar o decizie politică, ci una cu impact economic mare, iar dependența energetică a Ungariei de Rusia este una semnificativă”, spune acesta pentru Europa Liberă.
În prezent, propunerea Comisiei Europene pentru pachetul 6 de sancțiuni aplicate Rusiei în urma invadării Ucrainei include interzicerea completă a importurilor de petrol în termen de șase luni de la adoptare și a produselor petroliere rafinate până la sfârșitul anului. Ungaria și Slovacia ar putea continua să importe până la sfârșitul lui 2023.
Bratislava e dispusă să susțină propunerea dacă primește mai mult timp (trei ani în loc de unul), Budapesta s-a opus ferm, spunând, prin vocea ministrului de Externe, Péter Szijjártó, că aceasta ar distruge fundamentele alimentării Ungariei cu energie.
Nu ar fi o chestiune politică, ci una practică, arată el, potrivit unui articol publicat de telex.hu, preluat de Euractiv.
Ca să susțină propunerea, Ungaria vrea ca petrolul importat prin conducte (spre deosebire de cel transportat prin cisterne) să fie exceptat. Budapesta e categorică: în lipsa unei soluții pentru aprovizionarea sa cu energie, nu va vota propunerea Comisiei Europene.
În acest moment, CE și restul țărilor membre trebuie să se gândească la soluții de compromis, sugerează George Jiglău: „Ungaria își va menține poziția cât de mult va putea, iar restul țărilor trebuie să propună soluții. De aici încolo, la fel ca în cazul oricărui lider de genul lui Viktor Orbán, forma finală la care se poate ajunge e impredictibilă”.
Expertul în științe politice adaugă că partea care ajută CE este faptul că Ungaria e cea care se opune, și nu altă țară de obicei aliniată liniilor trasate de Comisie.
Ungaria e deja „un caz-problemă”, cu care Bruxelles-ul a trebuit să se confrunte și în trecut, deci nu există un element-surpriză. Situația alimentează însă dezbaterile cu privire la nevoia ca în unele chestiuni, consensul între toate statele membre să nu mai fie obligatoriu.
Atât președintele Franței, Emmanuel Macron, cât și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vorbit concret despre acest lucru în plenul Parlamentului European, luni, la Strasbourg.
Președinta CE a spus că sprijină renunțarea la obligativitatea unanimității în anumite domenii și ar sprijini revizuirea în acest sens a tratatelor funcționării UE.
După cum relatează Euronews, numeroși critici ai modului în care funcționează UE semnalează că unanimitatea ar încetini procesul luării deciziilor, lucru care ar fi evident în contextul războiului ordonat de Vladimir Putin în Ucraina, un context care necesită răspunsuri rapide.
Discuția despre posibilitatea revizuirii tratatelor trebuie văzută în contextul mai larg, spune George Jiglău. Emmanuel Macron vine după realegerea ca președinte, iar Franța deține încă președinția Consiliului European. Mesajul e și pentru publicul intern, care a fost mobilizat în ultimele luni pe tema Europei.
„E clar că Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai complexă, și privește încă spre viitoare extinderi. E bine să te uiți la cum funcționează și să discuți periodic despre ce trebuie revizuit, dar nu e ceva ce se va întâmpla rapid. După președinția franceză a CE urmează cea a Cehiei, apoi cea a Suediei. Ambele țări, ca și România, fac parte din grupul care a reacționat imediat spunând că un proces de revizuire a tratatelor este prematur”, spune George Jiglău.
Dezbaterea va rămâne, inclusiv pe tema relansată luni de Emmanuel Macron, a Europei cu mai multe viteze, spune expertul clujean. De data aceasta sunt trei „viteze” ale Europei, nu două. Nu mai avem doar fostele țări comuniste și Occidentul, se adaugă țări precum Ucraina sau Republica Moldova care ar putea beneficia de diverse grade, pe diverse domenii, de un fel de integrare.
Propaganda sovietică
„E bine să ne punem întrebări despre cum vrem să arate Uniunea Europeană, care a fost în stare să reacționeze bine și în pandemie și în acest caz al războiului, important e să nu apară fisuri”, adaugă George Jiglău.
În opinia sa, Rusia e o țară care are răbdare, iar felul de propagandă sovietică preluată de Moscova lui Vladimir Putin și adaptată la noile tehnologii și realități implică strategia transmiterii mesajului că cei care ți se opun nu sunt mai buni sau mai răi, ci la fel ca tine.
Alegerea unei părți sau a alteia devine astfel dificilă pentru public și descurajează participarea. Acest gen de propagandă nu încearcă să distrugă ceva dintr-o singură lovitură, ci creează fisuri.
„Rusia creează astfel de fisuri, care se acumulează în timp. Brexit-ul, de exemplu, nu a fost străin de acest gen de strategie. Nu s-a întâmplat brusc, dar narativele, o finanțare, mesaje care circulau pe social media pot fi trasate destul de bine până la Moscova”, adaugă el.
George Jiglău crede că aici trebuie să fie atentă Europa, pentru că și Ungaria se încadrează în aceeași logică. Și nu e singura, iar Viktor Orbán nu e singurul lider dispus să acționeze într-un sens favorabil Rusiei.
„Moscova și chiar și China, acționează cu răbdare și perseverență. UE trebuie să ia în calcul astfel de amenințări, care vin pe nesimțite, și să construiască o Europă care poate rezista unor astfel de atacuri înainte ca ele să producă consecințe cel puțin la fel de dramatice precum Brexit-ul”.
Pe Viktor Orbán îl interesează să își mențină puterea în țara sa, spune George Jiglău. Nu îl interesează că pierde reputație sau bunăvoința pe care o are un partener loial, așa cum e România, în politica euro-atlantică.
În plus, Ungaria lui Viktor Orbán încă nu a pierdut decisiv, nu a suferit consecințe care să îi facă pe alegătorii lui să vrea o schimbare de regim. Așa că, „pe Viktor Orbán nu îl interesează ce crede Bruxelles-ul sau parteneri din alte formate de cooperare câtă vreme el continuă să câștige alegeri”.
Cât despre relațiile cu Ucraina, țară vecină și cu o importantă minoritate maghiară, situația e una tensionată. Ucraina a acuzat regimul Orbán că a știut despre planurile Rusiei de a o invada înainte de 24 februarie și că ar avea interese teritoriale în zona Transcarpatia din Ucraina.
Budapesta a negat, dar rămâne capitala europeană care refuză, invocând propria securitate, să ajute Ucraina cu arme și să permită tranzitul armamentului trimis de alte țări.
În privința relației Ungariei cu Ucraina, George Jiglău spune că e greu de speculat. Ungaria investește masiv în comunitățile maghiare din afara granițelor, ceea ce îi poate fi suficient lui Orbán, dar schimburile de replici trebuie văzute și într-o logică a comunicării de război.
„Nu pot să cred că o țară a Uniunii Europene ar putea emite o pretenție teritorială în privința Ucrainei”, conchide acesta.