Linkuri accesibilitate

3 minute | Rusia „dictatorului paranoic”, contractele secrete ale PSD, revizuirea tratatelor europene


Discursul din 9 Mai a derutat comunitatea internațională. Vladimir Putin ar încerca să își păstreze poporul aproape, spun unii analiștii. În imagine, un poster expus în Letonia în 17 martie.

Lumea l-a privit ieri pe Vladimir Putin și încă se întreabă ce semnificație are discursul său din 9 Mai. Pentru că a oferit prea puțin, comentatorii analizează ce nu a spus liderul de la Kremlin. Europa și-a sărbătorit ziua cu o pledoarie pentru reformă. România nu favorizează revizuirea tratatelor.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Camera Reprezentanților din SUA pregătește o nouă alocare pentru Ucraina, de 40 de miliarde de dolari. Joe Biden a semnat legea care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina.
  • Forțele Rusiei își concentrează atacurile în Donețk, unde încearcă să cucerească orașul Lîman, un important nod de transport. La Mariupol, luptătorii ucraineni sunt în continuare în combinatul Azovstal.
  • Tribunalul București a decis că PSD trebuie să facă publice contractele cu presa. PSD a pierdut procesul cu Centrul pentru Inovare Publică, după ce a refuzat să ofere mai multe informații de interes public.

„Delir, minciună, paranoia”

Discursul lui Vladimir Putin de la parada de 9 Mai, din Piața Roșie, a fost întors pe toate părțile. Liderul de la Kremlin, artizanul unui război devastator neprovocat, nu a spus sau făcut ce avertiza Occidentul - nu a anunțat mobilizarea generală, nu a trecut de la „operațiune specială” la „război”, nu a afișat prizonieri de război. A expus însă „viziunea paranoică a Rusiei”, spun istoricii consultați de Europa Liberă.

Analizele vizează, în consecință, mai degrabă ce NU a spus: nu a declarat victoria, nu a reluat amenințarea nucleară, nu a vorbit despre „denazificare”, doar despre naziști, scrie Mike Eckel la RFE/RL. „E posibil ca Putin să nu știe ce să facă”, spune Andrew Wood, fost ambasador al Marii Britanii la Moscova.

Vladimir Putin, la parada din 9 Mai 2022. Rusia celebrează în 9 Mai Ziua Victoriei. Războiul din Ucraina a deturnat sensul ei, spun comentatorii.
Vladimir Putin, la parada din 9 Mai 2022. Rusia celebrează în 9 Mai Ziua Victoriei. Războiul din Ucraina a deturnat sensul ei, spun comentatorii.

A încercat să nu ceară prea mult de la ruși, scrie The New York Times. Chiar dacă sondajele arată că populația l-ar susține masiv, există îngrijorare la Kremlin că sprijinul nu ar fi unul de profunzime. Economia nu s-a prăbușit, protestele față de război nu s-au transformat într-o mișcare de amploare, Putin ar încerca să mențină înțelegerea nespusă pe care o are cu populația: rușii nu se implică în politică, Kremlinul îi lasă să își trăiască viețile, spune Gleb O. Pavlovsky, un fost apropiat al liderului de la Kremlin.

Proteste au fost însă, chiar dacă puține, după cum transmite TVR, care preia postările de pe Twitter ale lui Kevin Rothrock, editor în limba engleză al site-ului de știri Meduza. Probabil cel mai curajos protest este cel al jurnaliștilor ruşi care au umplut un site pro-Kremlin cu articole împotriva războiului. Articolele de pe Lenta.ru l-au numit pe președintele Vladimir Putin un „dictator paranoic jalnic”, care a mințit despre planurile Rusiei în Ucraina.

„Armata rusă s-a dovedit a fi o armată de hoți și jefuitori”, „Oameni obișnuiți mor, femei și copii pașnici mor în Ucraina”, au transmis cei doi jurnaliști, care spun că au folosit informații care există online, dar nu au voie să le publice.

Urmările atacurilor asupra Odesei. Imagine transmisă de autoritățile ucrainene pe 9 mai.
Urmările atacurilor asupra Odesei. Imagine transmisă de autoritățile ucrainene pe 9 mai.

„Putin este cel mai mare rusofob de pe planetă”, spune pentru Europa Liberă istoricul și diplomatul Theodor Paleologu, care explică semnificația și importanța datelor de 8 și 9 Mai în contextul războiului din Ucraina.

The Washington Post lansează pe pagina sa o bază de date: „231 de clipuri video care dezvăluie ororile războiului din Ucraina”. Este cel mai „documentat” război care a existat vreodată. „Cetățeni, autorități, militari postează în fiecare zi înregistrări care arată morți pe străzi, rachete, ruine.” Publicația le verifică și cataloghează pe zile, regiuni, categorii.

The Washington Post publică analiza lui Natan Sharansky, activist pentru drepturile omului și fost prizonier politic în Uniunea Sovietică, potrivit căruia Vladimir Putin a demonstrat prin decizia atacării Ucrainei de ce era necesar un proces al liderilor comuniști, în formatul procesului de la Nuremberg. Poate un astfel de proces nu ar mai fi permis ca ideologia sovietică, cea care a dus la foamete, persecuții, tortură și moartea a milioane de oameni să fie, din nou, invocată, explică acesta.

În ultimele 24 de ore, în Ucraina, Rusia a atacat Odesa cu rachete supersonice. Au fost lovite un hotel și un centru comercial, în Donețk, forțele Rusiei avansează spre orașul Lîman, un important nod de transport. Hersonul ocupat e în ruină după bombardamente neîntrerupte, scrie CNN.

Statele Unite pregătesc noi ajutoare pentru Ucraina. Camera Reprezentanților votează astăzi alocarea a încă 40 de miliarde de dolari, iar președintele Joe Biden a semnat ieri Legea care permite accelerarea transportului de echipamente militare către Ucraina.

Evenimentele zilei, în live blogul Europa Liberă, „Războiul lui Putin”.

Unde este și spre ce merge Uniunea Europeană

De Ziua Europei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre accelerarea procesului de aderare a Ucrainei, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că așteaptă ca țara sa să primească, în iunie, un răspuns pozitiv cu privire la dobândirea statutului de țară candidată la UE.

„Procesul aderării va dura decenii”, a punctat președintele Franței, Emmanuel Macron, în discursul din Parlamentul de la Strasbourg, dar se poate forma o „comunitate europeană paralelă”, îl citează BBC. Aceasta ar permite ca țări ne-membre să se bucure, de exemplu, de arhitectura europeană de securitate.

„Europa cu mai multe viteze”, titrează Le Monde, care analizează „jurământul de la Strasbourg” al lui Macron. Acesta vrea generalizarea votului cu majoritate calificată și reformarea tratatelor UE.

Emmanuel Macron în timpul conferinței de la Strasbourg, în care a pledat pentru revizuirea tratatelor Uniunii.
Emmanuel Macron în timpul conferinței de la Strasbourg, în care a pledat pentru revizuirea tratatelor Uniunii.

Presa de la București preia tema din perspectiva unui document publicat de Reprezentanța Suediei la Uniunea Europeană, care arată că România se opune ideii de revizuire a tratatelor. Hotnews.ro scrie că 13 ţări au semnat un document în care își exprimă opoziția: „’Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea’ unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România, Finlanda și țările baltice, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară”, notează Hotnews.

„’Avem deja o Europă care funcţionează’ după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi ’nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale’”, avertizează semnatarii, citați de Digi 24.

Avertismentul amintește de un alt moment cu urmări ireparabile - ușurința cu care, din motive electorale, premierul David Cameron a promis, în 2013, organizarea unui referendum pe tema apartenenței Marii Britanii la Uniunea Europeană. Schimbarea începută atunci a schimbat definitiv soarta și structura blocului comunitar.

G4 Media publică reacția europarlamentarilor USR, care cer premierului și președintelui României „să justifice de urgență motivul pentru care România figurează printre statele care se opun reformării Uniunii Europene”.

Scrisoarea celor 13 țări spune însă că nu este exclusă vreo opțiune sau „reformarea” în sine, dar vor să vadă mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc invocat ieri de Emmanuel Macron. Schimbarea tratatelor, cerută pe 4 mai de Parlamentul European, adaugă Digi 24, e „o etapă riscantă”.

Ursula von der Leyen a mers pe 9 mai la Budapesta în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orbán să accepte interzicerea importurilor de petrol din Rusia.
Ursula von der Leyen a mers pe 9 mai la Budapesta în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orbán să accepte interzicerea importurilor de petrol din Rusia.

Revizuirea tratatelor nu a fost vreodată scopul consultării publice denumite Conferinţa privind viitorul Europei, adaugă semnatarii scrisorii.

O miză a modificărilor dorite de Macron și von der Leyen se regăsește în mesajul de ieri al președintei CE: „Votul în unanimitate în anumite domenii-cheie pur şi simplu nu mai are sens”. În plan recent, o trimitere evidentă la opoziția exprimată de Ungaria pentru renunțarea la importurile de petrol din Rusia. Nici măcar vizita surpriză a Ursulei von der Leyen la Budapesta, ieri seară, nu a schimbat lucrurile, în ciuda progreselor invocate de președinta CE, semnalează Euractiv.

Secretul contractele PSD cu presa

Europa Liberă publică detalii despre decizia Tribunalului București potrivit căreia PSD trebuie să prezinte contractele semnate cu presa. PSD a pierdut procesul cu Centrul pentru Inovare Publică, după ce a refuzat să ofere mai multe informații de interes public, printre care și detaliile contractelor încheiate pentru promovarea în presă.

„Marcel Ciolacu, președintele PSD, ascunde contractele cu presa sub pretextul confidențialității. Europa Liberă a dezvăluit că peste 300 de milioane de lei au plecat, în ultimii trei ani, din conturile partidelor pentru promovarea în presă și propagandă. Lider este PSD, care a devenit un veritabil investitor în presă, după cum au observat analiștii”, scrie Cristian Andrei.

Alte știri:

  • Finlanda și Suedia se pregătesc de aderarea, în regim de urgență, la NATO. Analiza RFE/RL punctează principalele momente și semnificații.
  • Valabilitatea certificatului COVID a fost prelungită cu un an. Adevărul menționează țările în care acesta este încă obligatoriu.
  • Pentru prima dată din 1963, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii nu va rosti discursul de deschidere a sesiunii parlamentare, transmite BBC.

Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG