Marea Britanie a semnat deja acorduri oficiale cu Finlanda și Suedia prin care le oferă garanții de securitate „în cazul în care oricare dintre țări suferă un dezastru sau un atac”, până la aderarea propriu-zisă la NATO, care ar mai putea dura câteva luni.
Îngrijorate de reacţia Rusiei, care deja a amenințat cele două țări cu „repercusiuni militare și politice” dacă decid să se alăture NATO, finlandezii și suedezii au purtat discuții cu marile puteri ale NATO - SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania - pentru a obține garanţii de securitate bilaterale pe perioada candidaturii.
Procedură
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
După declarația liderilor finlandezi privind aderarea la NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că decizia este un motiv de regret și un motiv pentru a impune un răspuns simetric, relatează agenția de presă Reuters.
Dar, spune Peskov, răspunsul Rusiei la aceste „măsuri neprietenoase” depinde de modul în care se desfășoară acest proces de extindere a NATO, de măsura în care infrastructura militară se apropie de granițele noastre”.
Cererile de aderare au intrat în linie dreaptă
„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO (…) Sperăm că pașii naționali care mai sunt necesari pentru a lua această decizie vor fi făcuți rapid în următoarele zile”, au transmis Niinisto și Marin într-o declarație comună.
„A fost nevoie de timp pentru a lăsa parlamentul și întreaga societate să își stabilească pozițiile în această chestiune. A fost nevoie de timp pentru contacte internaționale strânse cu NATO și țările sale membre, precum și cu Suedia. Am vrut să acordăm discuției spațiul necesar. Acum că se apropie momentul luării deciziilor, ne exprimăm părerile egale, inclusiv pentru informarea grupurilor și partidelor parlamentare. Aderarea la NATO ar întări securitatea Finlandei. Ca membru al NATO, Finlanda ar întări întreaga alianță de apărare”, se mai spune în declarație.
În Suedia, parlamentul va dezbate luni situația de Securitate, iar premierul Magdalena Andersson va convoca apoi o ședință specială a cabinetului în care va fi luată decizia oficială de a depune cererea de aderare. Dacă nu apare nimic neașteptat, cererea va fi trimisă în cursul săptămânii viitoare, scrie cotidianul Expressen.
Nici Finlanda, nici Suedia nu plănuiesc un referendum, de teamă că ar putea deveni o țintă a interferenței ruse.
Apartenența la NATO ar fi o evoluție istorică pentru cele două țări nordice: Suedia a evitat alianțele militare de mai bine de 200 de ani, în timp ce Finlanda a adoptat neutralitatea după al Doilea Război Mondial.
Uită-te în oglindă, Putin!
În regiunea nordică mai largă, Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO, iar adăugarea Finlandei și Suediei ar înfuria probabil Moscova, care spune că extinderea NATO este o amenințare directă la adresa propriei sale securități.
În cazul în care Finlanda decide să depună candidatura, ar fi binevenită cu căldură de către NATO, iar procesul de aderare ar fi lin și rapid. Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, o democrație matură, un membru al Uniunii Europene și un contributor important la securitatea euroatlantică.
Întrebat miercuri dacă Finlanda ar provoca Rusia prin aderarea la NATO, președintele Sauli Niinisto a declarat: „Răspunsul meu ar fi că (Putin) a făcut să se ajungă aici. Uită-te în oglindă!”
Opinia finlandezilor cu privire la NATO s-a schimbat rapid după ce Rusia a invadat Ucraina.
Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, ultimul sondaj realizat de televiziunea publică YLE indicând că 76% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării și doar 12% împotrivă, în condițiile în care sprijinul pentru aderare era de doar aproximativ 25% în anii de dinaintea războiului din Ucraina.
În loc de retragerea NATO, Putin a reușit dubleze granița comună cu NATO
O aderare a Finlandei la NATO, țară care are o frontieră terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă.
De asemenea, accederea Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
O astfel de extindere a alianței militare occidentale ar lăsa Rusia înconjurată de țările NATO în Marea Baltică și Arctica și ar reprezenta un regres serios pentru Vladimir Putin.
Să amintim că înaintea invaziei, condițiile puse de Rusia erau retragerea NATO pe pozițiile de dinainte de mai 1997, adică din toate țările din Europa de Est care au făcut parte din spațiul ex-sovietic, și excluderea extinderii în continuare a Alianței Nord- Atlantice.
La două luni și jumătate de la declanșarea războiului, Vladimir Putin a obținut exact efectul contrar: NATO și-a consolidat prezența în toată Europa de Est și, iată, este la un pas de a mai primi două state, la care se adaugă ajutorul masiv cu arme și financiar pentru Ucraina.
Putin are toate motivele să fie furios: la parada de 9 Mai, nu a putut prezenta poporului nici o victorie însemnată de pe front, limitându-se la aceeași retorică obosită despre nazism, agresiunea Occidentului, provocările NATO.
Kremlinul, retorica amenințărilor
Kremlinul a avertizat cu privire la „repercusiuni militare și politice” dacă suedezii și finlandezii decid să se alăture NATO.
Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care este adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat luna trecută că o aderare a acestor țări la NATO va forța Moscova să-și consolideze prezența militară în regiunea baltică.
Cu toate acestea, scrie The Washington Post, analiştii spun că acţiunea militară împotriva ţărilor nordice pare puţin probabilă, având în vedere cât de blocate sunt forţele ruse în Ucraina.
Potențialele contramăsuri rusești ar putea include mutarea sistemelor de arme mai aproape de Finlanda, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, contramișcări economice și direcționarea migrației către granița ruso-finlandeză, similar cu ceea ce s-a întâmplat la granița Poloniei cu Belarus anul trecut.
Există semne că Rusia și-a sporit deja atenția acordată Suediei și Finlandei, cu mai multe încălcări ale spațiului aerian de către avioanele militare rusești raportate în ultimele săptămâni și o campanie la Moscova cu afișe înfățișând suedezi celebri ca simpatizanți naziști.
Putin a folosit tactici similare împotriva liderilor Ucrainei înainte de a lansa ceea ce Kremlinul a numit „operațiune militară specială”.
Acordurile de securitate cu Marea Britanie până la aderarea la NATO
Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o reacție agresivă a Rusiei, iar temerea celor două state este justificată. Acesta este și motivul pentru care Finlanda și Suedia au purtat discuții cu marile state membre NATO pentru a obține garanţii de securitate bilaterale, în intervalul dintre candidatură și aderare. Această perioadă poate fi și de luni de zile, deoarece deciziile trebuie ratificate de toți cei 30 de membri NATO.
Însă, în cazul Finlandei și al Suediei, procesul de aderare ar putea fi făcut „în câteva săptămâni”, potrivit unui oficial NATO. „Nu sunt timpuri normale”, a spus el.
Parteneriat cu NATO
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Primele acorduri de securitate au fost semnate cu Marea Britanie. Cel cu Finlanda a fost parafat în 11 mai, cu o zi înainte de declarația privind aderarea la NATO.
„Finlanda și Regatul Unit împărtășesc interese de securitate comune, iar Regatul Unit este pregătit să asiste Finlanda în eforturile sale prin toate mijloacele necesare.
Am confirmat că, în cazul în care oricare dintre țări suferă un dezastru sau un atac, Regatul Unit și Finlanda, la cererea țării afectate, se vor ajuta reciproc într-o varietate de moduri, care pot include mijloace militare. Această cooperare va rămâne pe deplin în conformitate cu politica de securitate și apărare a fiecărei țări și este concepută pentru a completa și nu a înlocui cooperarea europeană și euro-atlantică existent”, se spune în acord.
O formulare similară apare și în acordul încheiat de Marea Britanie cu Suedia: „Pe baza solidarității, a valorilor și a proximității geografice, Regatul Unit și Suedia vor face față provocărilor în pace, criză și conflict împreună. În cazul în care oricare dintre țări suferă un dezastru sau un atac, Regatul Unit și Suedia se vor ajuta reciproc, la cererea țării afectate, într-o varietate de moduri, care pot include mijloace militare. O astfel de cooperare intensificată va rămâne pe deplin în concordanță cu politica de securitate și apărare a fiecărei țări și este concepută pentru a completa și nu a înlocui cooperarea europeană și euroatlantică existent”.
Finlanda și Suedia renunță la neutralitatea istorică
În timpul Războiului Rece, Finlanda a rămas departe de NATO pentru a evita provocarea Uniunii Sovietice, în timp ce Suedia avea deja o tradiție de neutralitate care datează de la sfârșitul războaielor napoleoniene.
Dar ambele țări au construit forțe armate solide bazate pe recrutare pentru a contracara orice amenințare sovietică. Suedia avea chiar și un program de arme nucleare, dar l-a abandonat în anii 1960.
Amenințarea unui conflict a izbucnit în octombrie 1981, când un submarin sovietic a eșuat în largul coastei din sud-vestul Suediei. În cele din urmă, submarinul a fost tras înapoi în larg, punând capăt unui conflict tensionat între forțele suedeze și o flotă de salvare sovietică.
Pe măsură ce puterea militară a Rusiei a scăzut în anii 1990, Finlanda și-a ținut garda sus, în timp ce Suedia, considerând un conflict cu Rusia din ce în ce mai puțin probabil, și-a redus armata și și-a mutat atenția de la apărarea teritorială către misiunile de menținere a păcii în zonele de conflict îndepărtate.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 i-a determinat pe suedezi să reevalueze situația de securitate. Au reintrodus recrutarea și au început să reconstruiască capacitățile defensive, inclusiv pe insula Gotland, importantă din punct de vedere strategic, din Marea Baltică.
Analiștii spun că Finlanda și Suedia au forțe armate moderne și competente care ar spori semnificativ capacitățile NATO în Europa de Nord. Forțele finlandeze și suedeze se antrenează atât de des cu NATO încât sunt în esență interoperabile.
