Insula Șerpilor, o stâncă de 17 hectare, a fost atacată și cucerită de Rusia încă din prima zi a războiului ordonat de Vladimir Putin în februarie. Ucraina încearcă acum să o recucerească.
Rusia a desfăşurat în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană de tipul „Tor-M2” şi „Panţîri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Vadim Skibiţki.
„Evaluarea noastră fără echivoc este că Insula Şerpilor reprezintă un obiectiv strategic care va fi utilizat de Federaţia Rusă pentru a controla întreaga parte de nord-vest a Mării Negre”, a spus el.
Kremlinul susține că, în ultimele zile, Ucraina a suferit pierderi uriașe în încercarea eșuată de a prelua controlul asupra insulei. Armata ucraineană răspunde că și-a limitat campania la atacarea instalațiilor de pe insulă și a ambarcațiunilor.
Reizbucnirea luptelor pentru această mică insulă, care nu mai adăpostește de mult timp șerpi, arată cât de importantă este pentru cursul războiului.
„Insula Șerpilor este singura regiune prin care ocupanții ruși pot încerca să debarce parașutiști pe teritoriul regiunii ocupate Transnistria din Moldova”, a spus, vineri, general-maiorul Kirilo Budanov, șeful Serviciului de informații al apărării din Ucraina, potrivit unui comunicat al ministerului.
„Cel care controlează insula poate, în orice moment, să blocheze circulația navelor civile în toate direcțiile spre sudul Ucrainei. Insula Șerpilor este teritoriul Ucrainei, iar noi vom lupta pentru ea atât cât va fi nevoie”, a mai spus acesta.
„Dacă trupele rusești reușesc să ocupe Insula Șerpilor și să își instaleze sistemele de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, vor controla marea, pământul și aerul în partea de nord-vest a Mării Negre și în sudul Ucrainei”, a declarat expertul militar ucrainean Oleh Zhdanov, citat de BBC.
Istoricul Ovidiu Raețchi, preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, spune pentru Europa Liberă că „Rusia nu are capacitatea - cel puțin pe actualele date - să securizeze insula pentru a amplasa rachete”.
„Nu cred că problema majoră e amplasarea de rachete, ci mai degrabă o tergiversare a situației insulei care să genereze instabilitate în privința exploatării resurselor naturale din Marea Neagră și în privința lanțurilor de transport”, a completat el.
În plus, spune el, un acord de pace nu ar putea ocoli problema Insulei Șerpilor, la care „Rusia nu are niciun drept, și ar exclude orice amplasare de rachete acolo”.
Așa se explică de ce nava amiral a Rusiei, Moskva, a navigat acolo la câteva ore după începerea războiului, spunându-le soldaților ucraineni de pe insulă să se predea. „Vă sugerez să depuneți armele și să vă predați pentru a evita vărsarea de sânge și victimele inutile. În caz contrar, veți fi bombardați”, a declarat un ofițer rus.
„Navă de război rusă, du-te dracului”, a fost răspunsul deja legendar și într-un limbaj mai dur al unui grănicer ucrainean. Insula a fost atacată pe loc de nava rusă.
Stânca a fost cucerită atunci, dar Moskva avea să fie scufundată, câteva săptămâni mai târziu, la jumătatea lunii aprilie, în urma unui atac al Ucrainei.
Pierderea navei Moskva a expus navele de aprovizionare ale Rusiei către insulă, iar serviciile de informații ale Ministerului britanic al Apărării arată că Moscova încearcă încontinuu să-și întărească garnizoana expusă.
Insula Șerpilor - scurt istoric
Stânca Insula Șerpilor din Marea Neagră este situată la aproximativ 45 de kilometri de țărmurile României și ale Ucrainei. Insula este parte a raionului Ismail al regiunii Odessa din Ucraina.
Deși Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947 dintre România și Puterile Aliate consfințea faptul că Insula Șerpilor aparținea României, fosta URSS a transferat și anexat ilegal Insula Șerpilor în anul 1948.
În anul 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a acordat României 79,34% din platoul continental din apropierea insulei, reprezentând 9.700 de km2 (cu o adâncime medie de peste 50 de metri).
Prin aceeași decizie, Ucrainei i s-au acordat 20,26% din platoul continental, reprezentând 2.300 de km2.
În urma deciziei favorabile de la Haga, România deține posesia asupra resurselor de hidrocarburi din zonă, cu o semnificație majoră pentru securitatea energetică a țării și impact important în planul rezilienței energetice naționale.
Pentru Ucraina, Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic important, deoarece canalele navigabile din proximitatea insulei se întind pe 12 mile marine și asigură legăturile comerciale către orașele-port Odesa și Herson, cu impact în planul rezilienței economice a țării.
Rusia se apropie de România
Insula Șerpilor se află aproape de gura de vărsare a Dunării, care delimitează granița României cu Ucraina, iar portul Constanța nu este departe în sud și a preluat nave de containere care nu mai pot naviga spre Odesa.
Ministrul apărării, Vasile Dîncu, le-a spus șefilor forțelor navale din Europa, întruniți miercuri și joi la București, că România urmărește cu atenție posibila extindere a conflictului spre Odesa, în condițiile în care „forțele ruse fiind, de fapt, aproape de gurile Dunării, pe Insula Șerpilor”.
„Având în vedere și faptul că, fiind o regiune de frontieră fierbinte, aici pot sa apară incidente care să solicitate solidaritatea întregii Alianțe”, mai spune Ovidiu Raețchi, pentru Europa Liberă.
„România va acționa, din aceste motive, în parametrii stabiliți de NATO, concentrându-se în această perioadă strict pe acțiuni constructive, cum ar fi deminarea coridoarele maritime după apariția minelor neasumate în Marea Neagră. Oricum, Rusia nu are în acest moment capacitatea să securizeze Insula Șerpilor în fața Ucrainei”, adaugă directorul E-ARC.
Totuși, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, România ar putea să solicite consultări în baza articolului 4 al NATO, spune generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Armatei Române.
Generalul Dănilă: România trebuie să protesteze dacă rușii instalează echipamente militare pe Insula Șerpilor
„Pornim în primul rând de la faptul că Insula Șerpilor are un statut special. Insula Șerpilor nu este Crimeea. Știm foarte bine cum s-a delimitat zona economică exclusivă între România și Ucraina, deoarece Insula Șerpilor nu este o insulă locuită. Rușii nu pot să organizeze acolo niciun referendum, nu poate să vină nicio republică să vină și să spună că e independentă și că dorește să fie afiliată în Federația Rusă”, spune gen. Ștefan Dănilă, pentru Europa Liberă.
„România trebuie să protesteze în situația în care rușii instalează echipamente militare acolo, pentru că distanța este destul de scurtă, sunt aproximativ 30 de mile până la țărmul românesc.”
„România poate să fie lovită cu rachete, dacă acestea sunt instalate acolo, deci România trebuie să protesteze dacă sunt informații clare că sunt instalate sisteme de rachete, pentru că suntem amenințați direct; nu se mai pune problema că există riscul, că există o amenințare la adresa NATO”, adaugă el.
Generalul român mai spune că „dacă avem informații clare, putem să cerem la NATO consultări pe articolul 4, pentru că ne este amenințată direct securitatea. Mai mult de atât nu putem să facem, pentru că România nu este agresată, dar există o amenințare”.
NATO a desfășurat trupe și tehnică militară suplimentare în România, întărind astfel granițele, încă de la începutul războiului, dar persistă riscurile economice.
De altfel, o analiză a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) arată că apropierea Rusiei de România ar trebui să ne îngrijoreze din cel puțin patru motive:
- Economic: izolarea economică a Ucrainei prin controlul asupra canalelor navigabile din proximitatea insulei, care pot deveni puncte de intrare pentru aprovizionări; obținerea controlului asupra resurselor de hidrocarburi pe care le deține Ucraina în zonă; capacitatea de a întreprinde acțiuni de descurajare a explorării și exploatării resurselor din zonă;
- Militar: poziționarea pe și în zona Insulei Șerpilor a unor capabilități militare tehnice (în special comunicații) și umane aferente, cu scopul de a obține avantajul strategic, în principal prin mărirea capacității de proiectare a forței către actori și/sau ținte considerate de Rusia drept ostile;
- Geopolitic și geostrategic: consolidarea obiectivului consacrat al Rusiei de a „avea ieșire la mare”, prin deținerea controlului asupra cât mai multor rute de transport maritime în plan regional și conectarea la principalele rute internaționale; impactul principal în această situație se configurează pe segmentul rezilienței în domeniul transporturilor în statele afectate de acțiunile agresive ale Moscovei în Regiunea Mării Negre și în zonele adiacente (Marea Caspică – Canalul Volga-Don, Marea Azov – Strâmtoarea Kerci, Marea Mediterana – Strâmtorile Bosfor și Dardanele);
- Politico-diplomatic: pe fondul precedentului privind anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, Rusia poate aborda similar subiectul legat de Insula Șerpilor, cu scopul de a o declara teritoriu rus, cu toate drepturile ce decurg din această situație, respectiv implicațiile pentru actorii regionali și internaționali.
Amenințare deschisă pentru Odesa și Transnistria
O prezență consolidată a Rusiei pe această insulă ar putea fi dezastruoasă pentru Ucraina, atât din punct de vedere strategic, cât și economic, după cum o arată analiza serviciilor secrete ucrainene din domeniul apărării.
Ucraina a fost deja nevoită să își închidă portul Odesa, suspendând exporturile vitale de cereale, iar Kievul se teme că insula ar putea fi folosită și ca o a doua linie de front.
„Dacă rușii reușesc să instaleze sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, atunci vor putea să își apere escadrila, care poate ajunge până la coasta Ucrainei”, afirmă expertul militar ucrainean Oleh Zhdanov.
De asemenea, analistul militar britanic Jonathan Bentham consideră că un sistem rusesc de rachete aeriene S-400 pe insulă ar fi „schimba mult” cursul războiului.
Astfel, ar oferi trupelor rusești șanse mai mari de a pătrunde în Transnistria, teritoriul separatist al Moldovei aflat sub controlul Rusiei, iar orașul Odesa ar fi amenințat direct.
Câte nave a pierdut Rusia în Marea Neagră
Ministerul ucrainean al Apărării a transmis în bilanțul de vineri că Rusia a pierdut, în total, 13 nave, fie de război, fie diferite ambarcațiuni, de la începutul invaziei.
Cel puțin șase dintre aceste nave au fost atacate în apropiere de Insula Șerpilor.
Nava amiral Moskva este cea mai cunoscută dintre ele, scufundată la jumătatea lunii aprilie de către forțele ucrainene cu ajutorul unor informații secrete furnizate de serviciile americane, potrivit New York Times.
Ucraina a distrus o altă navă importantă a Rusiei, Saratov, la finalul lunii martie, în timp ce se afla în portul Berdeansk, oraș ocupat de forțele ruse.
Săptămâna trecută, fregata Makarov ar fi fost lovită de rachete ucrainene și ar fi luat foc.
Cel mai recent atac asupra unei nave rusești a avut miercuri noapte. Nava de logistică Vsevolod Bobrov tocmai aducea un sistem de rachete Pantsir trupelor rusești de pe Insula Șerpilor. După atac, nava afectată s-a îndreptat spre orașul-port Sevastopol din Crimeea.
Marina rusă are doar două astfel de nave de război logistice, lansate în 2016, iar cealaltă, Elbrus, este în prezent ancorată în portul Murmansk, în regiunea arctică a Rusiei.
