După doi ani dominați de pandemie, iar acum de războiul din Ucraina, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (24 iunie - 3 iulie) dorește să marchează anul 2022 printr-o desfășurare culturală impresionantă. Jumătate dintre bilete s-au epuizat deja.
Președintele festivalului, Constantin Chiriac, a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă despre cum se organizează un festival de teatru de o asemenea amploare, cel mai mare din Europa Centrală și de Est, și a explicat cum a evoluat în cele trei decenii de când este organizat.
1. Europa Liberă: De câtă libertate s-a bucurat arta, teatrul în special, în ultimii doi ani marcați de pandemie și restricții?
Constantin Chiriac: Libertatea este cea mai prețioasă pentru cultură. Libertatea presupune exprimare, mai presupune și asumare.
În același timp, presupune soluțiile pe care trebuie să le găsești, iar în clipa în care dăruiești trebuie să te gândești că o faci pentru publicul care te așteaptă, pentru că 2020 ne-a determinat să schimbăm din mers lucrurile.
Totul era pregătit când m-am trezit, în aprilie, că suntem închiși. Și atunci am căutat bogăție în festivalul de teatru. I-am sunat pe toți cei de pe Aleea Celebrităților și le-am zis: Sunteți de acord să-mi dați niște spectacole și să facem o ediție online? Pe ei i-am întrebat prima data și mi-au răspuns: „Doamne, e extraordinar”.
Așa s-a născut primul și singurul festival de teatru online din 2020, după care am cerut actorilor să facă Fotoliul cu Povești de acasă, am căutat conferințele, spectacolele care erau cât de cât bine înregistrate și așa am pornit avalanșa care s-a rostogolit online.
Anul trecut am reușit să facem fizic, online și în formulă hibridă și am avut o cifră absolut năucitoare de spectatori. Cu legile care erau, nu am putut să avem mai mult de 5.000 de spectatori, cu 30.000 – 40.000 în Piața Mare. Ei bine, căutăm ca la fiecare provocare să găsim o soluție.
2. Europa Liberă: De ce „Frumusețe”, tema din 2022?
Constantin Chiriac: Am legat temele mai multor ediții. Din iubire, pasiune, construim încredere pentru a putea dărui. Iată patru teme pe care le-am avut: Iubire, Pasiune, Construind încredere și Arta de a dărui. A venit nebunia din pandemie și am găsit „Puterea de a crede”.
Anul trecut, după ce am reușit să facem totuși un festival atât de important online, ne-am întrebat ce temă putem să aducem noi, care să stârnească interesul, și atunci a apărut „Construim speranța împreună”.
E clar că omenirea are nevoie de frumusețe. Și vorbesc de frumusețea sub toate aspectele, nu vorbesc de Monalisa, nu vorbesc de Playboy, vorbesc de ce înseamnă frumusețea sub toate aspectele ei.
Au fost doi ani grei, dar a venit și războiul… E clar că omenirea are nevoie de frumusețe. Și vorbesc de frumusețea sub toate aspectele, nu vorbesc de Mona Lisa, nu vorbesc de Playboy, vorbesc de ce înseamnă frumusețea sub toate aspectele ei.
Atunci când lumea este într-o perioadă în întuneric, este important să aducem frumusețea în sufletele spectatorilor de teatru.
De asta ne luptăm ca să putem să avem spectatori și online, să dăm frumusețe și militarilor NATO care ne apără această țară, să dăm frumusețe tuturor turiștilor din toate colțurile țării în acest parteneriat cu hotelurile de pretutindeni.
3. Europa Liberă: Pentru cei care optează să vadă spectacolele online, FITS vine anul acesta cu o ofertă nouă. Despre ce este vorba?
Constantin Chiriac: Am pornit încă de anul trecut și am folosit forța festivalului și prietenia cu nume celebre și am spus: „Dacă nu puteți veni, sunteți de acord să jucați live, online, pentru festivalul de la Sibiu?”, iar toți au răspuns da.
În același timp am gândit o formulă de a răsplăti militarii, pe care oricum o gândisem de acum 4-5 ani, înainte de a se crea la Sibiu Centrul NATO, împreună cu Academia Forțelor Terestre.
Am făcut toate eforturile ca toate spectacolele pe care le-am făcut în ultimii doi ani să se materializeze în spectacole fizice, dar și formula de Netflix cu traducere simultană.
Majoritatea spectacolelor nu sunt spectacole de teatru filmate. Ele au fost regândite în spații propice și regula filmării este cea a unei echipe profesioniste de film care face montaj și tot ce trebuie astfel încât ca tot ceea ce dăm pe scena digitală să fie într-adevăr o mare atracție.
Am gândit o formulă cu toate hotelurile care vor să intre în această aventură. Pe anul viitor gândesc o deschidere și pentru hotelurile din afara României.
Sunt pași pe care îi gândim. Nu stăm să ne învețe cutare și cutare, noi batem la uși care nu sunt deschise, dar pe care le deschidem. Această zonă online, care ne-a învățat să corespondăm pe formula de doctorate cu cei mai importanți profesori din jurul lumii, cu cele mai importante universități, iată ne dă această șansă de a distribui în orice colț al lumii frumusețea pe care o prezentăm fizic la Sibiu.
4. Europa Liberă: Cum vă explicați că, la scurt timp după anunțarea programului, unele spectacole ale unor teatre românești, „Faust” de exemplu, sunt sold-out?
Constantin Chiriac: E normal să se întâmple așa! De fiecare dată, primul spectacol care se vinde este „Faust”, cu toate că este cel mai scump și este atât de căutat și în timpul anului, când îl jucăm la Fabrica de Cultură.
În același timp, este un public atât de avid de spectacol după doi ani, încât e normal ca numele importante pe care le aducem, inclusiv noi și tineri care au succes foarte mare, să trezească această apetență pentru cumpărarea de bilete la spectacolele românești.
Dar să știți că și marile companii, în majoritate, sunt sold-out.
5. Europa Liberă: Aleea Celebrităților este întregită cu șase nume noi - Sasha Waltz, Krzysztof Warlikowski, Götz Teutsch, Éric-Emmanuel Schmitt, Claus Peymann și Ion Caramitru. Cum le-ați ales?
Constantin Chiriac: Întotdeauna unicitatea creațiilor fiecărui artist și importanța lui la nivel european și mondial îi dau șansa de a fi acolo. Am căutat de fiecare dată, mai ales pentru artiștii din România, să aibă o relevanță în afara țării. Sunt actori foarte buni, cu o notorietate extraordinară în România, dar fără nicio carieră în afara țării.
Atunci, acest loc privilegiat unde artiștii au intrat și au cucerit acest oraș, pentru că o a doua condiție este să vină la Sibiu cu spectacolul lor. Oricât de mare artist ar fi, dacă nu ajunge la Sibiu atunci nu primește locul pe Alee.
Anul acest vorbim de Sasha Waltz, probabil cea mai importantă creatoare din zona dansului. Vorbim de Krzysztof Warlikowski, unul dintre cei mai mari regizori de teatru, de operă, film, de documentare.
Sibiul este un oraș care nu a fost cucerit niciodată și care și-a deschis porțile pentru artiști.
Vorbim de Claus Peymann, o legendă a teatrului german, producător de mari insituții - Schaubühne am Halleschen Ufer la Berlin, de la cel mai important teatru al Austriei la cele mai importante teatre din spațiul german. O să ne ajute să facem o punte cu ceea ce a însemnat creația lui Eugène Ionesco.
Avem un descendent al uneia dintre cele mai mari familii din Transilvania, Teutsch, care are cea mai importantă statuie din oraș în fața Catedralei Evanghelice. Domnul Götz Teutsch este unul dintre cei mai importanți muzicieni ai Germaniei, primul cellist la Berlin Philharmonic, din 1970 până în 2006.
Celebra companie The 12 Cellists of the Berlin Philharmonic, care a făcut înconjurul lumii, va aduce două spectacole la Filarmonica din Sibiu. Ne bucurăm că cineva născut la Sibiu, care a avut o instrucție muzicală profund românească, a putut să ajungă o somitate în zona muzicală și zona dramatică.
Îl avem pe Éric-Emmanuel Schmitt, care a primit în 2001 Marele Premiu al Academiei Franceze pentru opera sa teatrală. Este unul dintre cei mai mari autori de teatru din lume, unul dintre marii regizori și unul dintre marii actori. El vine la Sibiu și joacă într-un spectacol făcut de el pe care îl va vedea toată lumea inclusiv online.
Nu în ultimul rând, Ion Caramitru, care cred că merită cu asupră de măsură, pentru că nu numai că a fost un mare actor de teatru și film, recunoscut pe scenele de la Paris, Londra și în mari filme, o mare personalitate care a creat atât de puternic, dar a și ajutat Sibiul să fie Capitală Culturală Europeană. Este o recunoaștere firească.
6. Europa Liberă: Cum a schimbat comunitatea din Sibiu acest festival?
Constantin Chiriac: Sibiul este un oraș care nu a fost cucerit niciodată și care și-a deschis porțile pentru artiști. Este cel mai bun exemplu de felul cum o comunitate a fost schimbată integral prin actul cultural.
Am fost timp de patru ani membrul juriului Comisiei Europene pentru Capitale Culturale și în foarte multe orașe pe care le-am și jurizat am fost ales de colegii mei președinte de juriu.
Prima mea întrebare pentru fiecare primar era: Cât e bugetul pentru Cultură. De obicei era un răspuns între un 0 virgulă ceva și maxim 1 virgulă ceva. Cel mai mare buget a fost la Wroclaw cu 4,9% – un buget impresionant.
Cultura este un motor de dezvoltare.
Știți cât are Sibiul? 14%. Este cel mai mare buget din lume. Grație acestui buget aducem înapoi bugetului consolidat al orașului 18%. Este cel mai bun exemplu cum cultura este un motor de dezvoltare nu numai economică, ci și de punere pe harta lumii a ceea ce înseamnă Sibiul.
Îmi amintesc, când am fost în fața juriului Comisiei Europene, una dintre întrebări a fost „Câte hoteluri de 4 stele aveți?” – Niciunul! „De 5?” – Niciunul! „De 3?” – 8!
Acum sunt cinci de 5 stele, 29 de 4 stele, cu zecile de 3 stele. Nu mai vorbesc de pensiuni. Dar ce s-a schimbat cel mai mult este publicul. Faptul că avem cam 68% din publicul spectator sub 25 de ani este cel mai mare câștig. O investiție în viitor.
„Fără miracolul întâlnirii fizice, teatrul nu are nicio valoare”
7. Europa Liberă: Ați făcut o trecere și către online, în ultimele ediții, vizibilă și acum. Credeți că teatrul se îndreaptă către medierea printr-un ecran. Asistăm la o transformare a acestei arte? O să avem un Netflix pentru teatru?
Constantin Chiriac: Va fi o dezvoltare firească în numele calității. Ceea ce înseamnă online-ul pentru teatru trebuie să fie o formulă gândită în corobare cu zona fizică. Fără miracolul întâlnirii fizice, teatrul nu are nicio valoare.
El nu a murit în perioadă de ciumă, când o treime din populația lumii a dispărut. Toate perioadele astea grele ne-au învățat să găsim formule prin care miracolul - trăirea asta sublimă - să poată să fie dus mai departe, protejat și să fie anturat, nu de cârje, ci de instrumente care să-i dea prospețime.
8. Europa Liberă: Cum se pregătește echipa în aceste zile, puține, rămase până la startul festivalului?
Constantin Chiriac: Este o perioadă foarte grea pentru că dezvoltarea fiecărei ediții nu durează de la un an la altul. Marile nume pe care le aducem comportă ani și ani.
Când l-am adus pe Mikhail Baryshnikov am lucrat 9 ani, când am adus-o pe Isabelle Huppert am lucrat 7 ani. Totul este un continuu proces, nu este o muncă în salturi, iar fiecare își știe locul. Numărul mare de voluntari pe care îl folosim, de peste 400, aduce un avantaj foarte mare în ceea ce înseamnă organizare.
De asemenea, Școala de Teatru și de Management Cultural de la Universitate și Universitatea în totalitatea ei au un rol foarte important în organizare. Implicarea comunității, a tuturor structurilor, Primăria, Consiliul Local, Consiliul Județean, a tuturor cetățenilor pentru că au înțeles că ei și-au asumat că Sibiul are nevoie de un brand care să le poarte numele.
9. Crescând de la un an la altul oferta culturală, numărul de evenimente, de invitați, credeți că educați un public tot mai pretențios și cu așteptări din ce în ce mai mari? Altfel spus, vă este teamă că succesul FITS ar putea ajunge într-o zi și o provocare cu care va trebui să vă luptați?
Constantin Chiriac: E o bună întrebare! Nu e o povară, e o ștachetă pe care spectatorii mereu ne-o ridică. În timpul festivalului de multe ori mă duc în așa fel încât să nu fiu recunoscut, ca să aud ce vorbesc spectatorii despre companiile pe care le aducem, mai ales în zona de outdoor, pentru că acolo se produce mirarea.
Dacă nu aduci miracolul care să producă emoție, oamenii vor comenta și vor spune: interesant, dar era mai interesantă compania de anul trecut care era în zona asta.
De asta trebuie să ne zbatem să găsim spectacole unice, care, în același timp, să aducă foarte multă emoție. Aducând miracolul azi, mâine, poimâine în fața spectatorului care nu are obiceiul să meargă la teatru, se produce o schimbare în el, după un număr de ani sau de zile sau de săptămâni: se duce să cumpere primul bilet și se întâmplă asta în festival de foarte multe ori.
Din cauza asta, pe parcursul întregului an, Teatrul „Radu Stanca” lucrează cu toate liceele, lucrează cu toate școlile, grădinițele, cu Universitatea, cu toate Academiile în așa fel încât publicul cu care dialogăm să poată să aibă mai multă informație.
Un oraș ca Sibiul, care are numai 170.000 de locuitori, beneficiază de nume pe care nu le are uneori Parisul sau Berlinul sau Tokyo, pentru că de multe ori cele mai importante spectacole pe care le-am adus, le-am adus aici prima dată și apoi au plecat în orașele mari.
Când se creează acest bun renume, bineînțeles că sibienii sunt în primul rând mândri.
10. Se împlinesc anul viitor 30 de ani de când ați creat FITS. Cum simțiți că v-au transformat cele trei decenii ca actor, manager și creator de cultură?
Constantin Chiriac: Câte zile avem pentru întrebarea asta? Ar trebui să spun atât de multe povești pe care le-am trăit… Managerul care sunt a organizat actorul care sunt. Actorul care sunt a cerut managerului miracolul. Matematicianul care sunt, pentru că am toate bugetele în cap, a trebuit să gândească formule prin care să atragem sponsori, producători, oameni importanți.
De fiecare dată când mă duc să cer ceva, mă duc prima data să dăruiesc. Și în clipa în care dăruiești, ne uităm la legea pe care, vrând-nevrând, Soarele o impune pe acest Pământ - el dăruiește căldură fără să ceară nimic în schimb.
Dacă am aplica această lege de a dărui fără a aștepta ceva în schimb, am dormi mult mai bine.