Viktor Orbán a fost la Kremlin pe 1 februarie. Pe 24 februarie, Vladimir Putin ordona invadarea Ucrainei.
Țările participante la acest format sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. La summit-ul de vineri va participa virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care nu mai face călătoria la București din motive medicale.
Consultările vizează „agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și provocările comune și multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum și întreaga regiune euroatlantică”, potrivit președinției României.
Înaintea întâlnirii de vineri, miniștrii Apărării din țările participante au avut, luni, propria întâlnire, la care au fost invitați și omologii din SUA și Marea Britanie.
„În fața agresiunii, am reafirmat sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Am subliniat [nevoia de] a rămâne uniți în ceea ce privește necesitatea de a menține și de a spori sprijinul politic și practic pentru Ucraina și am chemat toți membrii NATO, UE și partenerii care împărtășesc aceleași valori ca noi să contribuie la acest efort crucial și urgent. Aceasta ar trebui să includă un efort sporit pentru a sprijini națiunile și a completa echipamentele donate de acestea, facilitând astfel noi livrări către Ucraina”, arată declarația comună, semnată inclusiv de Ungaria.
Toate cele 9 țări membre ale Formatului B9 sunt membre ale Uniunii Europene, iar cele mai multe dintre ele, în primul rând Polonia și țările Baltice, sunt printre cei mai vehemenți critici ai Rusiei în urma invadării Ucrainei.
Nu toate sunt, însă, la fel de ferme.
În plan politic, Ungaria a respins recent, invocând motive economice, impunerea embargoului față de importurile de petrol din Rusia. A primit o derogare. S-a opus apoi sancționării Patriarhului Kiril al Moscovei, un susținător al războiului din Ucraina. Patriarhul nu a mai apărut pe lista ultimelor persoane sancționate de UE.
În plus, Ungaria nu face livrări militare Ucrainei și, mai mult, a refuzat ca alte țări să folosească teritoriul ei pentru tranzitul livrărilor militare.
Budapesta a condamnat războiul și a semnat documentul care permite UE să cumpere și livreze armament, dar „securitatea ei națională” nu o lasă să permită pe teritoriul ei arme sau echipamente militare din alte țări.
„Astfel de livrări at putea deveni ținte ale unor acțiuni militare ostile”, a explicat ministrul de Externe, Péter Szijjártó, la câteva zile de la începerea războiului ordonat de Vladimir Putin.
În Ungaria, cel mai puternic politician e premierul Viktor Orbán.
Președinta Katalin Novák, care se va afla, vineri, la reuniunea B9, are un rol în principal de reprezentare. Este prima sa vizită oficială în România, după ce o vizită privată, de la sfârșitul lunii trecute, a determinat Ministerul de Externe de la București să îl contacteze, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România, după cum explica Digi24.
Diferența de abordare a Ungariei nu s-a schimbat de la începutul războiului până acum.
Dincolo de gesturi diplomatice sau de sprijinul acordat refugiaților ucraineni, Budapesta are „propriul drum”.
Din propriile abordări ale Ungariei face parte și decizia Budapestei de a institui stare de urgență din cauza războiului. Starea de urgență instituită în 25 mai de Viktor Orbán, a fost prelungită, miercuri, de Parlamentul până în 1 noiembrie.
După cum spunea Orbán, războiul „reprezintă un pericol pentru securitatea noastră fizică”.
Starea de urgență îi permite inclusiv să „protejeze ţara de efectele economice nefavorabile ale conflictului”. Chiar dacă aceasta înseamnă a nu fi în ton cu restul țărilor europene și cu instituțiile europene.
Summit-ul B9 nu are cum să schimbe atitudinea Budapestei, dar va încerca să transmită un mesaj de unitate, cel puțin în privința nevoii unei politici coerente de apărare.
Lipsa unității în rândul fostelor state UE aflate sub influența Uniunii Sovietice nu este singura problemă a blocului comunitar. Polonia și țările baltice sunt șocate de atitudinea împăciuitoare a Franței și Germaniei.
În condițiile violenței războiului din Ucraina, fisurile și încercarea de rezolvarea a lor vor deveni probabil mai evidente până la Summit-ul NATO de la Madrid (28 – 30 iunie). Dar ele rămân în special evidente în planul colaborării politice, nu a celei militare.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să se afle în România săptămâna viitoare pentru a vizita militarii francezi de la baza Mihail Kogălniceanu. Deși politic nu vrea ca Rusia să fie „umilită”, militar, Franța nu ezită în sprijinirea Ucrainei și întărirea apărării țărilor NATO. Este și unul dintre promotorii unei politici comune de apărare de Europei.
NATO nu are problemele dificultății ajungerii la un ton comun sau la decizii unitare pe care le are UE. Cele doua au roluri diferite, istorii diferite și „acoperă” spații diferite, dar și NATO cunoaște, în cazul agresiunii Rusiei, propriile fisuri.
Turcia se opune, cel puțin deocamdată, aderării Finlandei și Suediei la NATO. Președinția României anunță că la reuniunea B9 va fi discutată și „politica NATO a ’Ușilor Deschise’, inclusiv în ceea ce privește procesul de aderare al Finlandei și Suediei”.
La Madrid, NATO plănuiește să adopte un nou Concept Strategic, „care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca amenințare la adresa NATO și să consolideze Alianța pe toate palierele, pentru a face față tuturor provocărilor prezente și viitoare”, dorește România.
Summitul Formatului B9 de vineri are loc la invitația Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda. Cei doi au avut, în 2015, inițiativa lansării acestui format.
