Partidele vor primi și mai mulți bani de la bugetul de stat, bani publici, după rectificarea bugetară. Biroul de presă al Guvernului a confirmat pentru Europa Liberă că Autoritatea Electorală Permanentă va primi suplimentar, după aprobarea rectificării bugetare, suma de 24,4 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro) pentru susținerea activității partidelor politice.
Demersul vine în urma solicitării Autorității Electorale Permanente (AEP), care a cerut majorarea subvenției pentru partidele politice cu reprezentare parlamentară și locală.
Potrivit datelor AEP, partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid. Situația financiară a arătat că partidele primesc mai mulți bani decât pot cheltui, dar banii publici au ajutat partidele să finanțeze masiv presa.
Bugetul AEP pentru 2022, din care funcționează instituția și se virează și subvenția pentru partide, este de 234 de milioane de lei. La acest buget se vor adăuga cele 24,4 milioane de lei.
Liderii marilor partide susțin anual că vor reduce semnificativ subvenția, dar datele oficiale arată că declarațiile sunt doar politice și nu au acoperire în realitate.
Fostul premier și președinte PNL, Florin Cîțu, a promis în repetate rânduri că va reduce subvenția pentru partide, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La rectificarea bugetară de anul trecut, partidele au primit în plus 90 de milioane de lei.
Suma finală anuală primită de AEP a depășit 250 de milioane de lei, valoare care se va înregistra și în acest an. Subvenția a început să fie majorată din 2018, prin amendamentele introduse de PSD-ul condus de Liviu Dragnea, care au fost susținute ulterior și de PNL.
Deși primesc sume imense de la bugetul de stat pentru a-și susține activitatea, social-democrații refuză să dezvăluie instituțiile media cu care partidul are contracte de promovare. Marcel Ciolacu a dat ordin în partid, potrivit unor surse din conducerea PSD, ca toate contractele să fie ținute la secret.
În spațiul public, președintele PSD a promis în luna aprilie, într-un interviu pentru Europa Liberă, că va desecretiza contractele partidului cu presa. Acest lucru nu s-a întâmplat până în august 2022.
Partidele au încasat 124 de milioane de lei (aproximativ 25 de milioane de euro) în primele șase luni ale acestui an și au cheltuit cu puțin peste 75 de milioane de euro (15 milioane de euro). Rezultă că 50 de milioane de lei se află în continuare conturile partidelor, la care se adaugă cele 122 de milioane de lei rămase nefolosite de anul trecut.
PSD a plătit aproape 27 milioane de lei în șase luni pentru promovarea în presă și propagandă, PNL se află pe locul al doilea cu 18,2 milioane de lei, în timp ce USR se află la distanță de primele două partide cu 1,5 milioane de lei. Alianța pentru Unirea Românilor a decis să nu folosească banii din subvenție, iar întreaga sumă se află în conturile partidului, aproape 10 milioane de lei în 2022.
Consiliul Fiscal: Un gol de venituri de 9 miliarde de lei comparativ cu țintele asumate
Consiliul Fiscal a analizat rectificarea bugetară și avertizează că veniturile bugetare s-ar putea să fie mai mici decât cele estimate și să apară un gol de 9 miliarde de lei, 0,66% din PIB.
„Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil în raport cu nevoile actuale și viitoare ale României. Și este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. În același timp, este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de creșterea eficienței cheltuielilor bugetare”, se arată în poziția Consiliului Fiscal.
Experții atrag atenția că dinamica economiei va fi diminuată în partea a doua a anului.
Deficitul bugetar în primele șase luni este de 1,7% din PIB, dar până la finalul anului va ajunge la 5,84%, lucru admis și de ministrul de Finanțe.
„Partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget”, este poziția Consiliului Fiscal, care nu crede că ținta de deficit va fi atinsă și se așteaptă la un deficit de 7%.
Deficitul ar putea fi și mai mare dacă schema de compensare în energie ar duce la cheltuieli suplimentare.
„Subdimensionarea cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget și consolidarea fiscală”, spun reprezentanții Consiliului Fiscal.
Ministrul de Finanțe: Criticile sunt pertinente, le luăm în calcul
Adrian Câciu a reacționat după criticile venite din partea Consiliului Fiscal și a declarat că va lua în calcul criticile pe care le consideră pertinente. Ministrul de Finanțe a contrazis opinia Consiliului Fiscal în privința deficitului și a spus că acesta poate să fie „ținut sub control”.
„Scopul pe care ni-l asumăm e să menținem deficitul la 5,84%. Avem o serie de pachete de sprijin pentru economie și populație, nu o să începem o austeritate să nu mai finanțăm economia și populația. Avem o creștere aritmetică a deficitului”, a afirmat Câciu după ședința de guvern în care s-a aprobat rectificarea bugetară.
Ministrul de Finanțe a recunoscut că există riscul unor „elemente recesioniste” și riscul de încetinire economică.
În ceea ce privește nivelul investițiilor, acesta se menține sub pragul de 7%. După ultima rectificare, nivelul ajunge la 6,8% din PIB.
Ministrul Câciu a motivat neatingerea pragului de 7% de faptul că nu sunt facturi de plătit.
„Sperăm ca la a doua rectificare să ajungem la 7%. Prinderea doar scriptic a unor bani în buget pentru investiții nu e profesionalism guvernamental. Am prins banii pentru investițiile care se pot realiza. Sperăm să punem mai mult la a doua rectificare”, a subliniat Adrian Câciu.
Principala preocupare a guvernului o reprezintă diminuarea inflației, care a sărit de 15 procente, în timp ce creșterea economică este de 5 procente.
„Cetățeanul nu simte creșterea economică, ea e erodată de inflație”, a spus ministrul.
Adrian Câciu nu a menționat în declarațiile sale banii suplimentari care au fost alocați pentru Autoritatea Electorală Permanentă.
Rectificarea pe ministere:
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +2.719,7 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1.850 milioane lei) și pentru derularea proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850,0 milioane lei);
- Ministerul Sănătății: +2.526,2 milioane lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu +2.877,3 milioane lei (din care +781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale și a medicamentelor și +2.096,0 milioane lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate) și a transferurilor între unități ale administrației publice (+200,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) urmare economiilor înregistrate la acest titlu de cheltuieli;
- Ministerul Energiei: +2.502,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanțarea schemei de sprijin de compensare/plafonare prețuri energie electrică/gaze naturale (+2.500 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1,1 milioane lei) și cheltuieli de capital (-1,3 milioane lei).
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +2.000,0 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții (+155,9 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (+264,5 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (+70,0 milioane lei), asistență socială (+100,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+49,1 milioane lei), alte cheltuieli (+2,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+950,9 milioane lei) și pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului (+411,3 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la dobânzi (-0,6 milioane lei), la alte transferuri (-1,6 milioane lei), la active nefinanciare (-0,3 milioane lei), precum și la ratele aferente creditelor externe (-1,6 milioane lei);
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +1.278,2 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală (+1.300 milioane lei), pentru derularea Programului național de construcții de interes public sau social (+700 milioane lei), pentru programele cu finanțare rambursabilă (+45 milioane lei), pentru Programul construcții locuințe pentru tineri destinate închirierii (+14 milioane lei) precum și pentru achitarea dobânzilor (+0,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-1 milion lei), la subvenții (-280 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (- 500 milioane lei);
- Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: +1.148,3 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1.139,0 milioane lei) precum și la alte transferuri pentru programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (+20 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-5 milioane lei), la subvenții (-7 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-3,59 milioane lei) precum și la cheltuieli de capital (-0,2 milioane lei);
- Ministerul Justiției: +864,4 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative (+1.000 milioane lei) și pentru finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (+60 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului, s-au identificat economii la bunuri și servicii (-17,6 milioane lei), proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-100 milioane lei), alte cheltuieli (-3 milioane lei) și cheltuieli de capital (-75 milioane lei).
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +716,3 milioane lei per sold. Se propun: +235,6 milioane lei pentru acordarea subvenției reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă anului 2022, +307,4 milioane lei reprezentând transferuri între unități ale administrației publice, +200,0 milioane lei în vederea garantării creditelor contractate de producătorii agricoli și +5,7 milioane lei cheltuieli de personal. Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului, s-au identificat economii la bunuri și servicii (-10,0 milioane lei), alte transferuri (-17,9 milioane lei) și cheltuieli de capital (-4,5 milioane lei);
- Secretariatul General al Guvernului: +251,1 milioane lei per sold. S-au asigurat în principal fondurile necesare la cheltuielile de personal (+10 milioane lei), pentru derularea programelor guvernamentale ”Investește în tine” și ”growth - Contul individual de economii Junior Centenar” (+6,3 milioane lei), pentru finanțarea instituțiilor subvenționate din subordine (+5 milioane lei), pentru susținerea proiectelor de comunicare informare publică și promovare a imaginii intereselor românești peste hotare, acordarea burselor elevilor etnici din Ucraina și plata sumelor aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (+54,9 milioane lei), pentru acumularea stocurilor de rezervă de stat și investiții (+109,6 milioane lei) și susținerea cultelor religioase recunoscute în România (+70,0 milioane lei) și pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat (+10,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-19,6 milioane lei);
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: +203,5 milioane lei în principal pentru achitarea contribuțiilor restante ale României la programele opționale ale ESA (Agenția Spațială Europeană); Ministerul Public: +201,0 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+215 milioane lei) pentru plata de hotărâri judecătorești. Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-12 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-2 milioane lei);
- Ministerul Economiei: +125,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), pentru achitarea contribuțiilor și cotizațiilor la organismele internaționale (+2 milioane lei) precum și pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare aflaţi sub autoritatea ministerului (+127 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (- 8 milioane lei), la subvenții (-5,4 milioane lei);
- Ministerul Educației: +64,0 milioane lei, per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal (+140,0 milioane lei), a transferurilor între unități ale administrației publice (+30,0 milioane lei) în principal pentru finanțarea de bază a instituțiilor de învățământ superior, concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiecte de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-70,0 milioane lei), active nefinanciare (-19,0 milioane lei), alte cheltuieli (-14,9 milioane lei), bunuri și servicii (-9,1 milioane lei). Cheltuielile efectuate din venituri proprii au fost majorate cu 1.584,3 milioane lei pentru investiții și realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene derulate de instituțiile de învățământ superior. Instituțiile de învățământ superior vor avea posibilitatea să utilizeze 636,8 milioane lei din soldurile anilor precedenți. Întrucât bugetul de venituri și cheltuieli la universitățile de stat a fost aprobat la nivelul anului 2020 iar în anul curent există mai multe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, se prevede că, prin derogare de la prevederile art. 282 din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de învățământ superior de stat fundamentează bugetul de venituri și cheltuieli la nivelul estimat al acestora;
- Ministerul Sportului: +33,7 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naționale, complexurilor sportive naționale, direcțiilor județene pentru sport, respectiv cu personalul, de funcționare și întreținere a bazelor sportive, de capital și reparații curente, precum și pentru pregătirea și participarea în competiții interne și internaționale; Academia Română: +13,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului și pentru finanțarea cheltuielilor unităților medicale din subordine; b2) s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, între care menționăm, în principal:
- Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei, per sold. S-au identificat economii la bunuri și servicii (-30,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (- 1.100,0 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-5,4 milioane lei), active nefinanciare (-140,0 milioane lei). Se asigură sume suplimentare la transferuri între unități ale administrației publice (+50,0 milioane lei), la asistență socială pentru plata pensiilor militare de stat (+367,1 milioane lei) și la alte cheltuieli pentru plata despăgubirilor în dosarul ”Colectiv” (+299,0 milioane lei);
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -434,4 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea sumelor reprezentând titluri executorii (+31,7 milioane lei), compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice (+85,3 milioane lei), despăgubiri (+6,4 milioane lei) și sume pentru Acordul de Împrumut BIRD 4835 ”Servicii Municipale KFW” (+2,7 milioane lei). În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în sumă de -560,5 milioane lei, din care la titlul 20 ”Bunuri și servicii (-5,9 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-500,0 milioane lei) și la titlul 71 „Active nefinanciare” (-54,6 milioane lei).
- Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei, Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-184,8 milioane lei), bunuri și servicii (-52,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-19,0 milioane lei), proiecte de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-17,0 milioane lei), active nefinanciare (-2,0 milioane lei). De asemenea, este abilitat ordonatorul principal de credite să efectueze modificări pentru Programul ”Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019, cu modificările și completările ulterioare;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: : -151,0 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+25 milioane lei), asistență socială (+0,1 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la bunuri și servicii (-14,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-121,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-40 milioane lei);
- Ministerul Finanțelor: -146,9 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară de sume pentru asigurarea plății drepturilor salariale până la finele anului (+46,0 milioane lei), pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare (+26,0 milioane lei) și pentru plata majorărilor de capital la unele instituții financiar-bancare internaționale (+130,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-0,5 milioane lei), alte transferuri (-246,6 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-1,8 milioane lei) și active nefinanciare (-100,0 milioane lei)
