Jurnalista care a protestat împotriva războiului din Ucraina, dată în urmărire de autoritățile ruse
Jurnalista de televiziune rusă Marina Ovsiannikova, care a protestat în martie împotriva invaziei în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia într-o emisiune în direct, a fost trecută pe lista de urmăriți a Ministerului de Interne, după ce ar fi scăpat de arestul la domiciliu.
Site-ul Mediazona a scris pe 3 octombrie că numele jurnalistei a apărut în registrul ministerului pentru persoanele căutate. Ministerul a spus că jurnalista este căutată pentru o infracțiune fără a preciza care sunt acuzațiile care-i sunt aduse.
Cu două zile în urmă, fostul soț al femeii, Igor Ovsiannikov, a declarat că ea a fugit din arestul la domiciliu împreună cu fiica lor în vârstă de 11 ani, adăugând că nu știe unde se află acum.
Avocatul ei, Dmitri Zahvatov, a declarat pentru Novaya Gazeta că nu are informații despre fuga clientei sale.
Jurnalista a câștigat simpatia internațională pe 14 martie, când a intrat pe platoul programului de știri Vremya al Channel One ținând un afiș pe care scria: „Opriți războiul. Nu crede propaganda. Te mint” în rusă. Ea a mai strigat: „Opriți războiul. Nu războiului".
Născută în Ucraina, femeia era producător la Channel One în momentul protestului. Ulterior, ea a fost reținută și amendată cu 30.000 de ruble (490 de dolari) de către o instanță pentru protest ilegal.
Ulterior, a demisionat de la Channel One și a petrecut câteva luni în străinătate, inclusiv în Ucraina, exprimându-și în mod repetat împotriva invaziei rusești în Ucraina.
După revenirea ei la Moscova în iulie, o instanță a obligat-o pe 8 august să plătească o amendă de 40.000 de ruble (660 de dolari) pentru ultimele ei postări online care protestau împotriva războiului.
O lege semnată de Putin în martie prevede pedepse drastice cu închisoarea pentru distribuirea de „informații în mod deliberat false” despre operațiunile militare rusești.
În august, un tribunal din Moscova a plasat-o pe Ovsiannikova în arest la domiciliu sub acuzația de distribuire de informații false despre forțele armate ale Rusiei, după ce poliția i-a percheziționat apartamentul din Moscova.
Comandantul frontului militar de vest al Rusiei, demis
Rusia l-a demis pe comandantul districtului său militar de vest, col-general Alexander Juravliov, potrivit publicației de știri RBC, preluată de The Guardian.
Demiterea lui Juravliov, care a condus unul dintre cele cinci districte militare care alcătuiesc forțele armate ale Rusiei, este ultimul dintr-o serie de oficiali de rang înalt concediați și vine după pierderile dramatice ale Rusiei în nord-estul Ucrainei în septembrie și după recucerirea de către Ucraina, sâmbătă, a orașului cheie Lîman, din est.
Juravliov va fi înlocuit de generalul locotenent Roman Berdnikov, a informat RBC. Nu a existat nicio confirmare oficială a schimbării.
Qatarul, îngrijorat de anexările făcute de Rusia
„Statul Qatar urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile actuale din criza ruso-ucraineană legate de anunțul Rusiei privind anexarea pământurilor ucrainene și subliniază necesitatea de a respecta suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și să adopte dialogul ca modalitate de rezolvare a crizei”, anunță ministerul său de Externe.
Qatarul anunță că este gata să contribuie la eforturile internaționale sau regionale pentru o soluție pașnică imediată, transmite Reuters.
Republica Cehă și-a îndemnat cetățenii să părăsească Rusia
Republica Cehă și-a îndemnat cetățenii să părăsească Rusia pe fondul unei situații de securitate înrăutățite, a anunțat ministerul său de externe.
„În ceea ce privește invazia militară în desfășurare a Federației Ruse în Ucraina și posibila amenințare cu înrăutățirea securității în țară, în special pentru cetățenii statelor UE și NATO, Ministerul de Externe ceh îndeamnă cu tărie împotriva călătoriilor pe teritoriile Federației Ruse”, se spune în comunicatul Ministerului de Externe ceh, care face apel la cetățenii Republicii Cehe să părăsească țara.
Apelul reflectă recomandări similare recente ale altor țări europene din regiune, inclusiv Polonia, România și Bulgaria.