Conducte, rețele de transport, sisteme informatice, toate pot fi sabotate, iar Rusia nu este străină de astfel de tactici, chiar dacă în cazul celui mai recent sabotaj invocat de Occident – cel al conductelor Nord Stream din Marea Baltică - NATO și EU nu au acuzat direct Moscova. Au indicat însă toți oficialii că spre Rusia se îndreaptă toate suspiciunile.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a început exact cu această temă conferința de presă de marți, în care a prezentat detaliile reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre, în desfășurare la Bruxelles.
„E un moment important pentru securitatea transatlantică. Vom revizui progresele în privința descurajării adversarului și apărării NATO. Vom spori și mai mult protecția infrastructurii noastre critice, în lumina sabotajului asupra conductelor Nord Stream”, a spus Jens Stoltenberg.
Liderul NATO a ținut să explice că nu doar un atac armat poate declanșa sistemul de apărare colectivă al NATO, ci și unul cibernetic sau hibrid. El a precizat că NATO are în vedere nu doar conductele de gaze submarine, ci și rețelele și producția de energie, infrastructura de transport, comunicațiile prin satelit și cablurile de date.
„Monitorizăm îndeaproape fiecare incident care poate constitui un atac hibrid sau cibernetic împotriva aliaților NATO și suntem gata să luăm măsurile necesare dacă este cazul”, a spus el.
Potrivit experților și comentatorilor internaționali, atacurile asupra conductelor de petrol și gaze sunt doar un instrument din arsenalul pe care îl poate accesa Rusia pentru a încerca să îndepărteze Occidentul de angajamentul sprijinirii Ucrainei „pentru atât timp cât va fi nevoie”, așa cum promit liderii G7, NATO și UE.
De altfel, Polonia a anunțat marți seară că a detectat o scurgere în conducta de petrol Drujba, dar a precizat, miercuri, că nu ar fi fost vorba despre un act de sabotaj.
Mai pot fi vizate cablurile de date, infrastructura de transport de persoane și mărfuri ori sateliții plasați pe orbită de entități occidentale.
„Toate aceste metode de atac ar fi opțiuni mai logice pentru Rusia” decât un atac militar direct asupra instalațiilor NATO, care ar declanșa automat Articolul 5, sau utilizarea unei arme nucleare, spune pentru RFE/RL Sean Monaghan, analist la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.
„Războiul cu Ucraina nu este unul existențial pentru Rusia, este unul pe care l-a ales, l-a decis. Un război cu NATO ar fi unul existențial”, adaugă Monaghan.
Articolul 5 și atacurile hibride
„Atacurile hibride și cibernetice pot declanșa aplicarea Articolului 5 [un atac asupra unui aliat e un atac asupra tuturor]. Avem protocoale privind protecția infrastructurii critice.
Toate acestea se referă la protejarea, de exemplu, a instalațiilor de infrastructură submarină, conducte, cabluri, dar și, bineînțeles, rețelele energetice, producția de energie, infrastructura de transport.
Monitorizăm îndeaproape fiecare incident care poate constitui un atac hibrid sau cibernetic împotriva aliaților NATO și suntem gata să luăm măsurile necesare dacă este cazul. Exact ce fel de măsură vom lua, depinde de natura atacului.
Nu le vom oferi niciodată potențialilor noștri adversari privilegiul de a defini exact care e linia roșie pentru activarea Articolului 5. Aceasta va fi o decizie pe care o luăm ca aliați, ținând cont de contextul exact, de situația specifică cu care ne vom confrunta dacă există un atac hibrid sau cibernetic împotriva unui aliat NATO”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, 11 oct. 2022
Temerile ca Rusia să recurgă la diverse forme de sabotaj nu sunt mici, iar cazul Nord Stream ar fi doar un „precursor” a ce ar putea urma, spune Sean Monaghan.
Și William Courtney, fost diplomat de carieră care a participat la discuțiile de apărare dintre SUA și Uniunea Sovietică, în prezent analist la organizația americană RAND Corporation, spune că este mai probabil ca Rusia să escaladeze conflictul atacând o conductă, un cablu de internet sau un satelit. Nu ar fi o premieră.
Atacurile cibernetice
În 2007, Rusia a lansat un atac cibernetic împotriva Estoniei, care a durat câteva săptămâni. Atacul a vizat pagini de internet ale instituțiilor publice, companiilor financiare, de telecomunicații și de Internet, precum și pe cele ale unor publicații.
În cel mai grav moment al atacului, cardurile bancare și rețelele de telefonie mobilă din Estonia au fost temporar blocate. Motivul: mutarea din centrul capitalei Tallinn a unui controversat monument sovietic.
Rusia a fost principalul suspect și în alte ocazii: în 2021, cablurile subacvatice de pe coasta Norvegiei au fost tăiate și îndepărtate. Senzorii atașați la cabluri aveau capacitatea de a capta informații despre submarinele rusești, făcându-i pe mulți să creadă că Moscova ar fi fost în spatele incidentului.
Apoi, pe 7 ianuarie în acest an, unul dintre cele două cabluri submarine de fibră optică care asigură legături de internet și comunicații între Norvegia continentală și arhipelagul Svalbard din Oceanul Arctic a fost scos din funcțiune.
Aceleași cablurile asigură Agenției Spațiale a Norvegiei resursele pentru a gestiona Stația de satelit Svalbard, una dintre cele două stații terestre care pot descărca date de la sateliții care circulă pe orbita polară.
Rusia își exprimase anterior îngrijorarea că Svalbard ar putea fi folosită pentru descărcarea datelor de pe sateliți militari și comerciali.
Tot în ianuarie, amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării Marii Britanii, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „creșterea fenomenală a activității submarine și subacvatice rusești” în ultimele două decenii.
Într-un interviu pentru The Times, el a spus că Rusia are capacitatea navală de a pune în pericol și, potențial, de a „exploata” cablurile submarine.
Expertul Sean Monaghan spune că deși rețelele de comunicații submarine sunt relativ sigure, există o cantitate mare de trafic de date care trece printr-un număr mic de cabluri pe sub Marea Baltică, Marea Nordului și Oceanul Atlantic.
„Economiile occidentale se bazează pe acest schimb de date, deoarece sunt predominant digitale, iar Rusia știe asta”, a spus el.
Deși Rusia a suferit eșecuri majore pe câmpul de luptă în Ucraina, are în continuare „forțe maritime, spațiale și ciberspațiale extrem de puternice, capabile să provoace daune semnificative”, a mai spus Monaghan.
Sateliții
Potențialele ținte ale Rusiei nu se găsesc doar sub apă. În noiembrie 2021, Rusia a efectuat primul test al unei rachete anti-satelit cu ascensiune directă, distrugând o țintă din era sovietică care se afla pe orbita joasă a Pământului. SUA au descris testul drept „iresponsabil”. Racheta a fost lansată de pe Pământ, în timp ce satelitul trecea pe deasupra locului de lansare.
Șeful delegației Rusiei la Biroul Națiunilor Unite pentru Dezarmare, Konstantin Vorontsov, a declarat luna trecută că utilizarea sateliților comerciali și civili de Statele Unite și aliații săi pentru a ajuta Ucraina „constituie o implicare indirectă în conflicte militare”. Infrastructura „cvasi-civilă”, după cum s-a exprimat acesta „poate deveni o țintă legitimă pentru represalii”.
Forțele ucrainene se bazează în mare măsură pe accesul la internet prin satelit pentru a desfășura operațiuni împotriva forțelor ruse.
Compania SpaceX a trimis peste 15.000 de terminale Starlink în Ucraina pentru a asigura accesul la internet și conectivitatea în urma unui atac cibernetic rusesc la adresa infrastructurii critice ucrainene.
De asemenea, companiile Planet Labs și Maxar Technologies, care utilizează sateliți, au furnizat informații cheie prin partajarea imaginilor de înaltă rezoluție ale câmpului de luptă.
William Courtney crede că, în prezent, NATO întreprinde o supraveghere mai atentă a infrastructurii vulnerabile. El a spus că nu poate specula cum va răspunde NATO la un astfel de atac. Jens Stoltenberg a precizat că răspunsul va fi proporțional cu natura atacului.
O analiză Politico numește „sabotarea felului de viață european” printre scenariile la care ar putea recurge acum Vladimir Putin.
Aceasta ar implica, pe lângă ținte precum conducte, cabluri de date sau sisteme prin satelit, și acțiuni de genul celei din weekend din Germania, când „cineva” a tăiat cablurile care asigurau funcționarea sistemului feroviar din nordul țării.
