Linkuri accesibilitate

NATO va sprijini Ucraina „cât este nevoie”. Stoltenberg: Vom oferi sisteme de bruiaj împotriva dronelor rusești și iraniene


„Vom ajuta Ucraina pe termen lung pentru a face tranziția de la capacități militare din era sovietică la capacități militare moderne NATO. Nu ne lăsăm intimidați. Rusia știe că dacă va ataca nuclear Ucraina, consecințele sunt foarte grave”, a spus Jens Stoltenberg .
„Vom ajuta Ucraina pe termen lung pentru a face tranziția de la capacități militare din era sovietică la capacități militare moderne NATO. Nu ne lăsăm intimidați. Rusia știe că dacă va ataca nuclear Ucraina, consecințele sunt foarte grave”, a spus Jens Stoltenberg .

NATO va sprijini Ucraina cât este nevoie, iar în cel mai nou pachet de ajutor oferit Kievului va include sisteme de bruiaj împotriva dronelor kamikaze rusești și iraniene.

NATO nu face parte din conflictul declanșat de Rusia, dar va sprijini Ucraina atât timp cât este nevoie, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, după reuniunea miniștrilor apărării statelor membre ale alianței nord-atlantice.

El s-a arătat mulțumit de progresele făcute de Ucraina, inclusiv prin recâștigarea de teritorii și a spus că alianța va oferi Kievului sisteme de bruiaj care să facă inutile dronele kamikaze rusești și iraniene. NATO va continua să livreze și mai multă muniție și echipamente militare, dar și ajutoare pentru protecția civililor și a infrastructurii.

„Vom face ce am făcut și până acum, de luni bune. Victoriile pe care le-am văzut în Harkov și Herson aparțin militarilor ucraineni, dar sprijinul NATO a contribuit la aceste victorii și vom continua să livrăm și mai multă muniție și echipamente militare pentru a proteja civilii și infrastructura ucraineană (...). Aliații NATO furnizează sisteme avansate, inclusiv artilerie, apărare aeriană și vehicule blindate. Salut anunțul Spaniei, care a anunțat astăzi că va furniza patru lansatoare Hawk pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei și care se adaugă la ceea ce au livrat și alți aliați în ultimele zile. Le mulțumesc tuturor aliaților pentru contribuțiile lor semnificative și îi îndemn să continue să își intensifice eforturile. Furnizăm, de asemenea, combustibil, îmbrăcăminte de iarnă și provizii medicale ca parte a pachetului cuprinzător de asistență al NATO. În cadrul acestui pachet, NATO va livra în scurt timp Ucrainei echipamente de combatere a dronelor, cu sute de dispozitive de bruiaj care pot ajuta la anihilarea dronelor de fabricație rusă și iraniană”, a adăugat el.

Șeful NATO a spus că țările membre NATO vor ajuta Ucraina pentru adaptarea capacităților sale militare la prezent și a avertizat Rusia cu privire la un potențial atac nuclear.

„Vom ajuta Ucraina pe termen lung pentru a face tranziția de la capacități militare din era sovietică la capacități militare moderne NATO. Nu ne lăsăm intimidați. Rusia știe că dacă va ataca nuclear Ucraina, consecințele sunt foarte grave”, a spus Stoltenberg, vorbind de exercițiul NATO de descurajare nucleară programat să aibă loc zilele următoare.

„Am văzut atacurile asupra civililor, asupra infrastructurii și un număr mare de civili răniți. De aceea este foarte important să sprijinim investigațiile care au loc în acest moment pentru a aduna probe și pentru a fi siguri că toți care sunt responsabili vor răspunde pentru faptele lor”, a adăugat șeful NATO.

Lloyd Austin, secretarul american al apărării: Putin trebuie să dea înapoi

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a întâmpinat joi pe secretarul american al apărării Lloyd Austin la sediul NATO înainte de întâlnirea miniștrilor apărării din țările membre, aflată în a doua zi la Bruxelles.

Stoltenberg i-a mulțumit secretarului Austin pentru implicarea sa „puternică”, precum și pentru angajamentul ferm al SUA față de Alianță și pentru sprijinul acordat Ucrainei.

„De asemenea, cred că este un mesaj foarte important pe care Aliații și partenerii NATO și Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei, pe care l-ați prezidat, l-au transmis ieri: că vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ne vom intensifica sprijinul și, în special, vom oferi Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană”, a declarat Jens Stoltenberg.

El a salutat „mesajul foarte puternic al comunității internaționale de ieri” și votul ONU.

El spune că preşedintele rus Vladimir Putin trebuie „să dea înapoi'' în războiul său împotriva Ucrainei după votul celor 143 de ţări din totalul de 193 de state din Adunarea Generală a ONU

„Votul de la ONU a fost o condamnare clară a anexării ilegale de teritorii ucrainene şi un apel clar la adresa preşedintelui Putin de a da înapoi de la aceste decizii şi de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Lloyd Austin.

El a spus că NATO a primit „cu satisfacţie mesajul atât de contondent al comunităţii internaţionale” prin acest vot care, în opinia sa, „demonstrează că trebuie să apărăm o ordine internaţională bazată pe norme pentru valorile noastre fundamentale”.

Și oficialul american a confirmat determinarea SUA de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie.

„Sunt absolut de acord cu dvs. cu privire la comentariile cu privire la acțiunea ONU și nu aș putea spune mai bine (...). De asemenea, sunt de acord cu dvs. cu privire la faptul că vom continua eforturile noastre de a sprijini Ucraina atâta timp cât este nevoie. Și ne-ați auzit spunând asta iar și iar. Celălalt lucru pe care ne-ați auzit spunându-l în repetate rânduri este că Statele Unite sunt absolut angajate în ceea ce privește angajamentele pe care le are în temeiul articolului 5 și ne angajăm să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, dacă și când este nevoie.”

Oficial NATO: Un atac nuclear rusesc ar declanșa un „răspuns fizic” al NATO

Un atac nuclear rusesc ar schimba cursul conflictului și va provoca aproape sigur un „răspuns fizic” din partea aliaților Ucrainei și, eventual, din partea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat miercuri un înalt oficial NATO.

Orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova ar avea „consecințe fără precedent” pentru Rusia, a declarat pentru Reuters oficialul, în ajunul unei reuniuni cu ușile închise a grupului de planificare nucleară al NATO de joi.

Vorbind sub rezerva anonimatului, el a spus că o lovitură nucleară a Moscovei va „atrage cu siguranță un răspuns fizic din partea multor aliați și, eventual, din partea NATO”.

Totuși, Moscova pare să-și folosească amenințările nucleare în principal pentru a descuraja NATO și alte țări să intre direct în războiul său împotriva Ucrainei, a adăugat el.

De asemenea, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a avertizat joi Moscova că forțele sale vor fi „anihilate” de răspunsul militar al Occidentului în cazul în care președintele Vladimir Putin va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.

La peste șapte luni de la invazia Ucrainei, Rusia a suferit pierderi uriașe de oameni și echipament și a fost înfrântă pe mai multe fronturi în ultima lună.

Un oficial rus amenință cu al treilea război mondial dacă Ucraina se alătură NATO

Dacă Ucraina este admisă în alianța militară NATO condusă de SUA, atunci conflictul din Ucraina ar escalada, garantat, până la al treilea război mondial, a declarat joi un oficial rus al Consiliului de Securitate.

La doar câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial anexarea a până la 18% din Ucraina, făcută pe 30 septembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat o ofertă surpriză pentru aderarea rapidă la NATO.

Aderarea deplină la NATO a Ucrainei este, însă, un obiectiv îndepărtat pentru că toți cei 30 de membri ai alianței ar trebui să-și dea acordul.

„La Kiev se știe foarte bine că un astfel de pas ar însemna o escaladare garantată la al treilea război mondial”, a declarat pentru TASS, preluată de Reuters, Alexander Venediktov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Venediktov, care este adjunctul secretarului Consiliului de Securitate, Nicolai Patrușev, un puternic aliat al lui Putin, consideră că cererea Ucrainei este făcută doar pentru propagandă, pentru că Occidentul ar fi înțeles, de fapt, consecințele aderării Ucrainei la NATO.

„Natura sinucigașă a unui astfel de pas este înțeleasă chiar de membrii NATO”, a spus el.

Președintele Vladimir Putin a criticat în repetate rânduri Statele Unite pentru că au condus expansiunea NATO către est, în special pentru curtarea republicilor ex-sovietice precum Ucraina și Georgia, pe care Rusia le consideră parte a propriei sale sfere de influență.

Putin a avertizat pe 21 septembrie Occidentul că nu blufează când a spus că va fi gata să folosească arme nucleare pentru a apăra Rusia împotriva a ceea ce el a spus că este un „șantaj nuclear” din partea marilor puteri occidentale.

Președintele american Joe Biden a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare risc de Armaghedon nuclear de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

NATO urmează să desfășoare săptămâna viitoare un exercițiu anual de pregătire nucleară numit „Steadfast Noon”.


Rusia și Statele Unite sunt, de departe, cele mai mari puteri nucleare și controlează aproximativ 90% din focoasele nucleare ale lumii.

Venediktov a spus că apelul lui Zelenski pentru lovituri preventive împotriva Rusiei este periculos, avertizând că războiul nuclear va avea consecințe catastrofale pentru întreaga lume.

„Trebuie să ne amintim: un conflict nuclear va afecta absolut întreaga lume – nu doar Rusia și Occidentul colectiv, ci fiecare țară de pe această planetă”, a spus Venediktov. „Consecințele ar fi dezastruoase pentru întreaga omenire”.

SUA și aliații Ucrainei au anunțat livrarea de noi sisteme de apărare antiaeriană

Aliații Ucrainei au anunțat livrarea de noi sisteme de apărare antiaeriană și s-au reangajat să îi ofere asistență militară robustă și de durată, la întâlnirea avută miercuri, la sediul NATO, dând asigurări că atacurile rusești asupra Ucrainei nu au făcut decât să-i unească și mai mult.

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin, aflat miercuri chiar lângă omologul său ucrainean, Olexei Reznikov, a deschis adunarea celor peste 50 de țări condamnând atacurile sângeroase cu rachete ale președintelui rus Vladimir Putin împotriva „țintelor fără scop militar” din Ucraina.

„Întreaga lume tocmai a văzut din nou răutatea și cruzimea războiului dus de Putin, înrădăcinat în agresiune și purtat cu profund dispreț față de regulile războiului”, a spus Austin.

„Dar ultimele atacuri ale Rusiei nu au făcut decât să adâncească determinarea poporului ucrainean și au unit și mai mult țările” de oriunde din lume în sprijinul său, a adăugat el.

Atacurile aeriene rusești din ultimele două zile au ucis 19 persoane în Ucraina, au rănit peste 100 și au întrerupt sursele de energie în toată țara, adăugând încă o urgență la solicitările Kievului adresate Occidentului pentru apărarea sa antiaeriană, pentru a-și putea proteja orașele.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că atacurile rusești cu rachete asupra civililor denotă slăbiciune, după săptămâni de câștiguri ale forțelor ucrainene care au declanșat critici dure împotriva lui Putin chiar din partea susținătorilor săi.

„Realitatea este că nu sunt capabili să facă progrese pe câmpul de luptă. Rusia pierde de fapt pe câmpul de luptă”, a spus Stoltenberg, citat de Reuters.

„Ucraina are elan și continuă să obțină câștiguri semnificative, în timp ce Rusia recurge din ce în ce mai mult la atacuri oribile și fără discriminare împotriva civililor și a infrastructurii critice”.

Inițiativa pentru Scutul Cerului European

Miniștrii Apărării din cei 14 Aliați NATO și Finlanda au semnat joi, la Bruxelles, o scrisoare de intenție pentru dezvoltarea unei „Inițiative pentru Scutul Cerului European”.

Condusă de Germania, inițiativa urmărește crearea unui sistem european de apărare aeriană și antirachetă prin achiziționarea comună de echipamente și rachete de apărare aeriană de către națiunile europene.

Acest lucru va consolida Apărarea integrată a NATO antiaeriană și antirachetă, anunță NATO pe site-ul său.

Cei 14 aliați ai Germaniei sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Slovacia, Slovenia, România și Regatul Unit.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG