Organizatorii protestului au susținut că au participat, la Paris, peste 140.000 de persoane. Poliția spune că nu există o aproximare exactă și că au avut loc puține acte de vandalism. Într-un discurs critic la adresa președintelui Franței, Emmanuel Macron, Melenchon a declarat că Macron este „prăjit” și că guvernarea sa a cauzat „haos” în Franța.
Zilele următoare se anunță la fel de tensionate în Franța, unde o grevă la transporturi convocată pentru marți se va suprapune cu grevele salariale care au dus la blocarea activităților din rafinării și din depozitele de carburanți ale țării.
Drept urmare, mai multe cozi de mașini s-au format la benzinăriile franceze din cauza penuriei de combustibil.
Provocărilor economice majore li se adaugă populismul, în creștere în momente de criză, explică Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică. Este motivul pentru care în state precum Suedia și Italia au câștigat în alegerile recente partide de extremă dreapta.
„Astfel de discursuri urmăresc o limitare a unor drepturi și libertăți sub promisiunea că oamenilor li se va apăra securitatea, fie că vorbim de securitate în termenul strict – securitatea militară – fie securitate socială, familială și așa mai departe”, a punctat Voicu. „Istoria e ciclică din acest punct de vedere.”
Potrivit instrumentului de monitorizare a protestelor „Global Protest Tracker”, lansat de Centrul Carnegie pentru Pacea Internațională, numărul oamenilor care au ieșit în stradă să protesteze împotriva creșterii prețurilor la combustibil și gaze a crescut semnificativ în ultimele luni.
Think-tank-ul american a identificat până în prezent mai multe proteste în orașele europene, printre care unul în Belgia, organizat în luna septembrie și la care au luat parte în jur de 10.000 de demonstranți. Oamenii și-au manifestat atunci nemulțumirile și frustrările legate de scăderea nivelului de trai, creșterea profiturilor companiilor energetice, dar și de stagnarea salariilor.
În Europa Occidentală, grijile ca astfel de proteste să zguduie scena politică în viitorul imediat apropiat se află în creștere. Situația este, însă, cu atât mai tragică în țările din centrul și estul Europei, unde politicienii populiști, ajunși de ceva timp la putere, încep să pună la îndoială sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei ca urmare a invaziei neprovocate din Ucraina.
În Cehia, spre exemplu, luna septembrie a reprezentat un prilej de organizare a unor manifestații masive, prima având loc pe data de 4 septembrie, la care au participat 70.000 de protestatari sub îndemnul „Republica Cehă pe primul loc”. Oamenii ieșiți în stradă au cerut atunci ca Guvernul ceh să renegocieze acordul de livrare a gazelor cu Moscova și să înceteze în a mai trimite arme și echipament militar Ucrainei.
Câteva săptămâni mai târziu, alți zeci de mii de cehi, membri ai extremelor dreapta și stânga, au ieșit din nou în stradă pentru a protesta față de Uniunea Europeană și NATO, dar și pentru a-și striga grijile față de inflație.
Proteste similare au avut loc inclusiv în Slovacia, țară membră a Uniunii Europene – la fel ca Cehia – din 2004. Mii de oameni au ieșit în stradă pe 20 septembrie pentru a protesta împotriva Guvernului slovac și a cere măsuri timpurii pentru creșterea prețurilor la energie.
Situația din România
În România, primul dintre protestele față de majorarea prețurilor la energie a fost asumat de partidul de extremă dreapta AUR, care a organizat pe 2 octombrie un miting în Piața Victoriei împotriva crizei energetice.
Mesajul inițial a fost: „Frig și întuneric sau alegeri anticipate!”, dar atât oamenii chemați la protest de co-fondatorul AUR, George Simion, cât și cei aduși în piață de fosta senatoare AUR, Diana Șoșoacă, s-au îmbrâncit, fiind nevoie de intervenția jandarmilor.
Ovidiu Voicu spune că AUR s-a „făcut de râs” la protestele respective, asta pe de-o parte că membrii partidului nu au reușit să strângă o masă de protestatari semnificativă – la o populație de peste două mari mai mare decât cea a Cehiei, la protest au participat doar câteva mii de persoane, spre deosebire de cei 70.000 ieșiți în stradă la Praga. Directorul Centrului pentru Inovare Publică dă vină pe lipsa de carismă și pe lipsa de coeziune din interiorul AUR.
„Cred că avem norocul cumva că în momentul de față liderii acestui partid, care e cel mai vizibil partid extremist din România, sunt ridicoli fiindcă nu au carisma de a strânge în jurul lor o masă populară reală, adică o masă critică de susținători”, declară Voicu. „Partidul are o problemă a ego-urilor mărunte”, motiv pentru care există posibilitatea ca manifestații mai mari, precum cele din Cehia sau Franța, să nu aibă loc în România.
„Pe de altă parte, însăși România e ferită de grijile acestei ierni. Vom reuși să trecem peste iarnă fără o explozie a prețurilor la încălzire prin măsurile luate deja de autorități, bazându-ne pe producția internă”, a continuat Ovidiu Voicu.
Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în România în 2024, ceea ce le dă suficient timp politicienilor să se organizeze împotriva unui val din ce în ce mai mai amplu al populismului european, spune Voicu. El amintește că, până recent, discursul populist a fost acaparat de partide din sfera „mainstream”, precum PSD. Exemplele sunt multiple, iar unele din ele chiar recente, precum referendumul pentru familie, organizat în 2018.
„Mă aștept să existe un interes puternic al politicienilor de la putere să controleze presa independentă, societatea civilă și mass-media pentru simplul motiv că ceea ce i-a unit pe toți îi va uni în continuare, și anume fondurile publice disponibile pentru investiții – atât programul Anghel Saligny cât și marile proiecte PNRR”, transmite Voicu pentru Europa Liberă.
„Poate PSD, dacă va ajunge în opoziție, va prelua din nou discursul eurosceptic sau chiar anti-european, discursul de factură populistă ajungând la unul din partidele mainstream mai degrabă decât la AUR sau la alt partid de extremă dreapta”, a încheiat el.
