UE va face achiziții comune de gaze la nivel european și va continua să reducă consumul, dar nu va plafona, încă, prețul gazului rusesc, a anunțat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Propunem astăzi instrumente pentru punerea în comun a cererii de energie la nivel european. Oferim posibilitatea companiilor din energie să creeze un consorțiu de cumpărare a gazelor, ca să poată cumpăra împreună gaz”, a declarat marți șefa Comisiei Europene.
Consorțiu european de cumpărare a gazelor în comun
Pachetul este cel mai recent efort al Uniunii Europene de a aborda creșterea prețurilor la energie și criza aprovizionării cu combustibili care au cuprins Europa după ce Rusia a redus fluxurile de gaze de la invadarea Ucrainei.
„Prima propunere este să facem achiziții comune. Știm că cererea europeană este uriașă și este logic ca, în loc să licităm unul împotriva celuilalt, statele membre și companiile energetice să-și unească puterea de cumpărare”, a spus von der Leyen.
Ea a propus „instrumente pentru punerea în comun a cererii de energie la nivel european” pentru a putea oferi companiilor din energie posibilitatea să creeze un consorțiu de cumpărare în comun a gazelor.
„Agregarea cererii va fi obligatorie pentru cel puțin 50% din volumele necesare pentru umplerea depozitelor de gaze”, a declarat șefa executivului comunitar.
„Am văzut ca sunt ultimele 10-20% părți din depozite care sunt cele mai scumpe, volume care nu sunt securizate de contracte pe termen lung și am văzut companii luptându-se pe aceste volume pe piața spot, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și, de aceea, vrem să fim mai pregătiți pentru sezonul viitor”, a explicat von der Leyen.
Ea a spus că proiectul este gândit cu „implicarea vecinilor” din Balcanii din Vest și Parteneriatul Estic.
Comisia a propus UE să stabilească un „preț dinamic maxim” temporar pentru tranzacțiile cu gaze la hub-ul olandez al sistemului de transfer al titlului (TTF), care servește drept preț de referință pentru gazul european.
Alte hub-uri de comercializare a gazelor din UE ar fi legate de acest preț printr-un „coridor dinamic al prețurilor”.
Măsura nu trebuie să afecteze securitatea aprovizionării cu gaze a UE, să provoace o creștere a utilizării gazului sau să perturbe funcționarea piețelor de gaze, se spune în proiect.
Este puțin probabil ca pachetul UE să mulțumească toate cele 27 de țări ale UE - ai căror lideri vor discuta propunerile la un summit din 20-21 octombrie.
Majoritatea țărilor UE au cerut Comisiei să propună de urgență un plafon pentru prețul gazelor, dar nu sunt de acord cu privire la proiectarea acestuia.
Comisia și anumite țări, inclusiv Germania și Țările de Jos, au avertizat că limitarea prețurilor la gaze ar putea avea efectul opus dacă ar lăsa țările UE să se lupte să atragă aprovizionarea de pe piețele globale în timpul unei ierni cu combustibil rusesc limitat.
Pachetul UE include și alte măsuri care vizează diminuarea impactului prețurilor ridicate asupra consumatorilor și întreprinderilor.
Până la 31 ianuarie, locurile de tranzacționare trebuie să impună limite superioare și inferioare de preț în fiecare zi în care derivatele energetice din prima lună trebuie să tranzacționeze, ca o modalitate de a limita variațiile mari de preț.
Autoritățile de reglementare a energiei din UE ar urma să fie modificate, de asemenea, prin dezvoltarea unui nou punct de referință pentru prețul gazelor naturale lichefiate până la sfârșitul lunii martie, iar Bruxellesul va lansa un „instrument” pentru ca țările UE să înceapă să cumpere gaz în comun, potrivit proiectului.
Greenpeace România și Expert Forum, argumente împotriva folosirii gazelor fosile
Greenpeace România și Expert Forum au lansat o analiză critică a principalelor argumente invocate de factorii de decizie din România care susțin extinderea folosirii gazelor fosile.
Documentul redactat de Otilia Nuțu, expert în energie, pune în discuție cât de realiste sunt planurile României legate de investițiile în gaz și identifică alternativele viabile.
În plină criză energetică, generată în primul rând de limitarea accesului la gazele rusești, vocile oficialilor români care trebuie să găsească soluții spun același lucru: mai multe gaze.
Contrar declarațiilor oficialilor, investițiile în proiecte de centrale pe gaze și de extindere a rețelei de distribuție se dovedesc a fi inoportune, spune Expert Forum.
„Demersurile oficiale ignoră realitatea curentă și continuă să se bazeze pe o serie de mituri care portretizează gazele fosile drept soluție optimă pentru tranziția energetică din România. Luând aceste noi argumente în considerare, întrebarea corectă pentru România nu este cât se va extinde infrastructura pentru gaz, ci cum și când va reuși să ajungă la eliminarea sa din mixul energetic”, arată sursa citată.
Cele cinci mituri demontate de Expert Forum
Cele 5 mituri demontate în analiză, dar promovate de autoritățile române, riscă să deraieze tranziția la energie verde în România și aduc riscuri sporite de securitate energetică, arată sursa citată.
Mitul 1: Cărbunele trebuie înlocuit cu gaze pentru că energia verde este intermitentă
Intermitența energiei regenerabile și variațiile cererii pot fi rezolvate prin stocare, utilizare inteligentă a rețelelor și flexibilizarea cererii.
Mitul 2: Gazele sprijină decarbonarea în energie electrică și încălzire, fiind doar un combustibil de tranziție
Investițiile în gaze au cicluri de viață îndelungate și ne blochează în tehnologii și infrastructuri incompatibile cu tranziția energetică verde.
Mitul 3: Gazele oferă mai multă securitate energetică decât energia regenerabilă
Conform cifrelor, contribuția noilor exploatări ale zăcămintelor de gaze este limitată și nu poate asigura securitatea energetică pe termen lung.
Mitul 4: Energia electrică pe gaze este mai ieftină decât cea produsă din surse regenerabile
Investițiile în proiecte noi de energie regenerabilă sunt mai ieftine decât propunerile de proiecte pe gaz. De asemenea, energia electrică produsă din regenerabile este mai ieftină.
Mitul 5: Energia electrică bazată pe gaz generează mai multe locuri de muncă decât cea regenerabilă
Instalarea și operarea unor capacități pe energie regenerabilă duce la crearea mai multor locuri de muncă decât o centrală pe gaze.
Printre recomandările analizei se numără:
- reconsiderarea de urgență a planurilor de creștere a consumului de gaze,
- redistribuirea banilor alocați pentru dezvoltarea infrastructurii pe gaze,
- accelerarea investițiilor în energia electrică din surse regenerabile.
„În România, faptul că avem resurse de gaz fosil încă neexploatate ne conferă o falsă siguranță că ne vom putea baza pe ele pentru a ne asigura consumul de energie pe termen lung. Realitatea e că producția de gaz în România e în scădere accelerată, că zăcămintele noi și semnificative sunt departe de a intra în piață, că înlocuirea cărbunelui sau altor combustibili cu gaz fără producție nouă riscă să ne crească dependența de importuri”, a declarat Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum.
Ea spune că speranța „într-un viitor incert” în care gazul va fi înlocuit cu hidrogen verde „nu se bazează încă pe nimic” pentru că „nu cunoaștem potențialul, nu știm cu ce costuri, nu știm cine le va face.”
„În schimb, riscăm să investim resurse importante din bani publici în măsuri care vor menține pe termen foarte lung consumul de gaz fosil, în totală contradicție cu ce fac toate celelalte state din Uniunea Europeană. În același timp, investițiile care ar avea loc în mod natural în energie verde, mai ales în acești ani cu prețuri foarte mari și care cresc peste tot în UE, la noi se împotmolesc în bariere legislative și în infrastructura învechită.”
Și Alin Tănase, campaigner Greenpeace România, spune că „gazul este propulsat în discuțiile autorităților centrale și locale drept soluția la problemele din sectorul energetic.”
Cu toate acestea, atrage atenția expertul, nu se poate vorbi de independență sau securitate energetică cât timp aceasta se bazează pe gaze.
„Gazul este un combustibil fosil cu resurse finite, este scump, aduce vulnerabilitate în fața unei crize energetice și agravează criza climatică. Trebuie ținut cont de faptul că investițiile noi în infrastructura de gaze ar avea durate de viață foarte lungi, chiar dincolo de 2050, acesta fiind termenul limită agreat la nivelul Uniunii Europene – inclusiv de România, ca stat membru – pentru a deveni neutră climatic. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, rolul gazelor va deveni marginal în următorii ani și ne trebuie încă de pe acum planuri clare pentru a-l elimina complet din mixul energetic la orizontul anului 2035.”
