Proiectul de lege întocmit de AEP va fi pus în dezbatere publică miercuri și, pentru a deveni lege, el va trebui adoptat în Parlament.
Propunerile AEP pot suferi, așadar, modificări pe traseul legislativ. Potrivit unor surse politice, proiectul va fi asumat mai întâi de Guvern, care îl va trimite apoi, ca inițiativă, în Parlament.
Printre alte modificări, proiectul pus în dezbatere de AEP prevede și unele schimbări în privința modului în care partidele politice pot încheia contracte de publicitate și propagandă.
Europa Liberă a semnalat în ultimii ani, prin mai multe investigații, că traseul banilor pe ruta partide-presă nu este întotdeauna transparent.
AEP propune, în proiectul pus în dezbatere, un model de calcul al banilor pe care îi va primi fiecare partid. Suma nu mai este denumită „subvenție” conform noului proiect de lege.
Legea prevede limite pentru diferitele tipuri de cheltuieli. Astfel, pentru publicitate, partidele vor putea cheltui un maxim de 30% din banii primiți de la bugetul de stat. 30% este suma maximă pe care o pot folosi partidele și pentru plata personalului.
Noua lege ar urma să aibă și un articol care va obliga partidele politice să depună rapoarte semestriale privind finanțarea publicității politice, potrivit unui model de raportare stabilit de autoritate.
Aceste rapoarte ar urma să cuprindă „toate informaţiile privind cheltuielile efectuate pentru publicitate politică, precum și persoanele fizice și juridice implicate în finanţarea, pregătirea, amplasarea şi distribuţia de publicitate politică”.
Mai mult, AEP definește „cheltuielile pentru publicitate politică” ca fiind cele „de orice natură pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea, prin orice mijloace a mesajelor partidelor politice sau ale oricăror altor persoane fizice sau juridice care le reprezintă, acționează în numele acestora sau promovează obiectivele politice ale acestora, indiferent de mediul de difuzare utilizat.”
Tot în acel document se lasă o portiță de scăpare prin care se arată că „aceste cheltuieli nu includ cheltuielile pentru plata serviciilor auxiliare pregătirii, plasării, promovării, publicării sau difuzării publicității politice.”
Un alt element important este că este obligatorie marcarea distinctă a publicității politice în condițiile stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.
„Marcarea publicității politice va ține cont de mediul de difuzare utilizat și va indica și persoana ce o finanțează, acolo unde este cazul.”
Alte modificări
Conform documentului pus în dezbatere publică, partidele politice nu mai sunt obligate să restituie banii luați ca împrumuturi într-un termen de maxim trei ani, ci într-unul de cinci ani.
Prin proiectul de lege se propune și abrogarea prevederilor prin care se arăta că donațiile de peste 100 de salarii minime brute (255.000 de lei în prezent - n.r), sunt supuse condițiilor de publicitate.
Se mai propune abrogarea:
- prevederii prin care partidele politice pot finanța candidați independenți;
- prevederii prin care partidele sunt obligate să aibă contabilitate proprie;
Tot prin proiectul de lege, se reduce de la 10 la 5 ani termenul de interdicție conform căruia partidele au dreptul de a înstrăina terenuri și clădiri.
De la această regulă, sunt exceptate partidele care sunt în curs de dizolvare.
Criteriul local de distribuire a banilor este și el modificat. Astfel, 25% din banii de la bugetul anual „vor fi împărţiți partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 25 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general”. Numărul avut în vedere până acum era de 50 de mandate.
75% din bani merg, ca și până acum, pentru rezultatele alegerilor parlamentare.
Conform proiectului de lege sunt, de asemenea, modificate, în plus sau în minus cuantumul contribuțiilor pe care trebuie să le depună un candidat la campania electorală.
Finanțarea politică, subiect de investigații jurnalistice
Modul în care sunt finanțate partidele politice a fost subiectul mai multor investigații de presă în ultimii ani, cele mai multe publicate de Europa Liberă.
Europa Liberă a dezvăluit într-o serie amplă cum, în cinci ani de la momentul intrării în vigoare a noii legi, partidele au devenit din ce în ce mai netransparente în privința banilor pe care îi primesc de la bugetul de stat.
Mai mult, ele au refuzat sistematic să ofere informații despre banii scurși către mass-media și folosiți fără a marca publicitatea plătită.
Iată câteva dintre articole:
- Agenția confidențială. Fost lider PNL: „Am plătit promovarea pe site-urile Antenelor, Digi24, Realitatea, B1, RTV, Hotnews”
- Secretul lui Ciolacu. 300 de milioane de lei de la partide pentru presă și propagandă
- PSD nu știe/nu răspunde. Ciolacu, Firea, Grindeanu spun că nu știu căror site-uri a plătit partidul 60 de milioane de lei
