Candidații pentru ambele camere din Congres au dus o luptă strânsă și construită adesea pe linii ideologice.
Dacă pentru republicani, grijile majore au constat în inflație și creșterea costurilor de trai, democrații au ales să se axeze pe pericolul real asupra democrației în cazul în care oamenii îi aleg pe candidații din partea Partidului Republican.
Democrații au avut, până acum, parte de surprize plăcute. În Pennsylvania, candidatul pentru Senat din partea democraților, John Fetterman, a câștigat în fața lui Mehmet Oz, reprezentantul republicanilor, în ciuda faptului că Fetterman a suferit anul acesta un atac de cord, eveniment nefericit care i-a sporit popularitatea contracandidatului său.
Victoria lui Fetterman a reprezentat o schimbare a culorii partidului care ocupa anterior funcția de senator pentru statul Pennsylvania în Congres. Mehmet Oz susținea într-o dezbatere din luna aprilie 2022 că americanii „nu pot trece peste alegerile din 2020”, însă recent a afirmat că recunoaște victoria lui Biden în fața lui Donald Trump.
Potrivit Financial Times, 22 de persoane care neagă rezultatul alegerilor din 2020 figurează pe listele electorale din Statele Unite.
Cu puțin timp înainte de ora 14:00 ora României, atât Partidul Republican cât și cel Democrat mai aveau nevoie de două locuri pentru a obține majoritatea în Senat.
Expertul în politici externe, Cristian Diaconescu, transmite că, indiferent de partidul care va câștiga camerele din Congresul SUA, nu se așteaptă la schimbări majore când vine vorba de rolul diplomatic al Statelor Unite la nivel global.
Europa Liberă: Ccare sunt principalele dumneavoastră observații văzând primele rezultate provizorii la finalul alegerilor intermediare din SUA?
Cristian Diaconescu: În primul rând, premisele: alegerile la jumătatea de termen, de regulă, sunt pierdute de partidul aflat la putere în Casa Albă.
În al doilea rând, nivelul de încredere în ceea ce privește pe președintele Biden este unul redus în jur de 42% la nivel național, asemanator situației cu care au fost confruntați Donald Trump în 2018 si cu zeci de ani în urmă președintele Truman.
În al treilea rând, în mod clar există o diferență de așteptări si percepții la nivelul electoratului american. Susținătorii democraților privesc foarte serios legislația care urma să fie adoptată la nivel statal privind avortul, teme în ceea ce priveste libera exprimare, criminalitatea și aspecte sociale ceva mai accentuate. Din punctul de vedere a peste 93% din sprijinitorii republicanilor problemele economice sunt cele care le atrag atenția în mod special.
Europa Liberă: De ce vedem totuși rezultate diferite între Camera Reprezentanților și Senat? În Camera Reprezentanților, republicanii o să obțină o majoritate în fața democraților, în timp ce pentru Senat cursa e mult mai strânsă.
Cristian Diaconescu: Probabil prevalează această diferență între categoriile de așteptări ale electoratului.
Prin Camera Reprezentanților trec actele normative care, într-o formă sau alta, se referă la inflație, recesiune, costul energiei sau aspecte privind dezvoltarea locală.
Prin Senat, predilect sunt abordate propunerile Casei Albe în ceea ce privește securitatea națională, aspectele militare sau de politică externă ale Statelor Unite. Ori, din această perspectivă, democrații sunt, evident, cei mai avantajați fiindcă au avut rezultate în ultimii doi ani.
Poziționarea Statelor Unite în criza ucraineană este una categorică și respectată la nivel internațional. Avem și rivalitatea cu China. Din acest punct de vedere majoritatea electoratului american nu are obiecțiuni. Însă, în ceea ce privește politica internă, mai ales răspunsul la criza economică, sunt suficiente argumente care îi sprijină mai mult pe republicani în acest moment.
Europa Liberă: Ați menționat un aspect important, și anume cel legat de securitate și politicile externe, care de multe ori țin de deciziile venite din Senat. Cum credeți că va arăta politica externă în SUA după alegerile intermediare din această săptămână? Anticipăm schimbări majore dacă republicanii reușesc să obțină controlul asupra Senatului?
Cristian Diaconescu: Este un punct de vedere personal, cunosc destul de bine administrația americană, întrucât de-a lungul anilor am cooperat la diverse nivele.
După părerea mea, îngrijorarea privind o schimbare majoră în politica externă a Statelor Unite e neîntemeiată.
Sigur, s-ar putea să fie nuanțe. Republicanii, dacă ar obține majoritatea în Senat, vor dori ca punctul lor de vedere pe diverse teme să fie mai mult respectat. Însă din punctul de vedere al liniilor majore din politica externă și de securitate a Statelor Unite, nu văd modificări importante, nici în ceea ce privește relația de rivalitate cu China, nici cooperarea cu statele europene sau prezența SUA în diverse zone de criză și conflict la nivel internațional.
E singura superputere care este capabilă să aibă o prezență efectivă inclusiv militară în trei crize simultane la nivel mondial.
Europa Liberă: Unii candidați pentru Senatul american neagă sau descalifică rezultatele alegerilor prezidențiale. Unii deja au început să câștige sau se clasează în fața contracandidaților democrați. Vorbim despre (senatorii, n.r.) J.D. Vance în Ohio sau Adam Laxalt în Nevada. Care sunt consecințele unui astfel de câștig pentru democrația americană?
Cristian Diaconescu: Vom vedea pe parcursul următorilor ani, în preajma alegerilor prezidențiale din 2024.
Da, o mare parte din susținătorii republicanilor consideră încă faptul că alegerile din 2020 nu au fost organizate și finalizate în mod legal. Sigur, nu au neapărat argumente, Donald Trump este principalul purtător de mesaj din această perspectivă.
Dar, în egală măsură, mare parte din poporul american privește spre aceste alegeri ca fiind următorul exercițiu democratic după răspunsul la ocuparea Congresului în luna ianuarie 2021.
Aceste teme sunt latente în societatea americană și, sigur, un răspuns până la capăt nu va putea fi dat. Însă, în condițiile în care Donald Trump se va auto-nominaliza din partea Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale în 2024, toate aceste subiecte vor reveni în atenția publică și Statele Unite vor intra într-o fază de consum al oxigenului politic pe teme interne. Acest lucru s-ar putea să genereze o problemă în contextul expresiei americane internaționale.
Aici vor putea apărea dificultăți (politice, n.r.) care să ajungă până în zonele noastre, pentru că odată ce americanii au probleme de acomodare pe parte de politici fundamentale interne, tentația de a se retrage din (spațiul, n.r.) extern este una destul de mare, iar ceea ce s-a întâmplat cu plecarea din Afganistan, oarecum precipitată, a reprezentat tocmai un astfel de argument.
În societatea americană și după alegerea lui Biden, liniile de divizare înăuntrul societății, în profunzimea spațiului american au rămas, tocmai, argumentate de elementele pe care le-ați menționat.
Europa Liberă: În cazul în care problemele interne ale Statelor Unite rămân în continuare nerezolvate, retragerea de pe plan extern ar afecta securitatea Europei sau ajutorul pe care Ucraina îl primește?
Cristian Diaconescu: Da, există o posibilitate. Cu toate acestea, sunt de părere că inclusiv la nivelul republicanilor, cel puțin în ceea ce privește criza din Ucraina, nu va fi transmisă o atitudine care, într-o formă sau alta, plecând de la politica internă americană, să sprijine politicile Federației Ruse. Nu cred că Mike Pence sau (Mike, n.r.) Waltz, cel care este șeful Comisiei pentru servicii militare, republican tradițional din Senat, vor avea vreodată intenția sau determinarea ca, pe (fondul, n.r.) costurilor politice interne, practic să genereze un beneficiu pentru Federația Rusă.
Europa Liberă: Ca o ultimă recapitulare: să ne așteptăm ca politica externă a Statelor Unite, cel puțin pentru următorii doi ani până la următoarele alegeri prezidențiale, să rămână stabilă când vine vorba de Ucraina sau de securitatea NATO în zonă?
Cristian Diaconescu: Da, în parametrii pe care-i cunoaștem și așteptăm în ceea ce privește răspunsul american, pe de-o parte legat de garanțiile de securitate care interesează România, pe de altă parte în ceea ce priveste situația de criză si de contracarare a Federației Ruse, nu vor apărea modificări fundamentale.
Trei state americane au adoptat inițiative care protejează dreptul la avort
Odată cu alegerile intermediare din SUA de marți, alegătorii din cinci state au luat în considerare măsuri electorale legate de avort, inițiative care au căpătat o nouă urgență după ce Curtea Supremă a SUA a anulat în iunie decizia Roe vs. Wade, care legalizase avortul la nivel național.
Marți, alegătorii din Michigan, California și Vermont au votat modificarea constituțiilor statale pentru a include aceste drepturi.
Michigan - da
Alegătorii din statul Michigan au susținut o inițiativă electorală care declara avortul drept un drept protejat de constituția statului.
Grupurile pentru drepturile reproductive au declarat că astfel de protecții ar asigura accesul viitor la avort în acest stat, care a avut o legislatură controlată de republicani și un guvernator democrat.
Republicanii conservatori din stat au încercat să permită aplicarea unei interdicții a avortului din 1931, odată ce Roe vs. Wade a fost anulată. Însă un judecător a decis în luna septembrie că interdicția, care nu prevedea excepții pentru viol sau incest, încălca constituția statului și nu putea fi aplicată.
California - da
Alegătorii din California, cel mai populat stat american, au adoptat cu o largă majoritate o propunere de a înscrie dreptul la avort în constituția sa.
Inițiativa electorală a încununat un efort de ani de zile al avocaților a proteja dreptul la avort, inclusiv finanțarea recentă din partea legislativului pentru a ajuta persoanele care locuiesc în state în care procedura a fost limitată sau interzisă să caute beneficieze de acest drept în California.
Vermont - da
De asemenea, alegătorii au decis să includă dreptul la avort în constituția statului Vermont.
Așa cum prevede legea statului, măsura de vot fusese deja aprobată de două ori de către legislativul controlat de democrați.
Măsura a fost punctul culminant al acțiunilor de consolidare a dreptului la avort, inclusiv o nouă lege de stat privind drepturile reproductive, care au început în 2019, după ce numirea de către fostul președinte Donald Trump, în cei doi ani anteriori, a judecătorilor Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh la Curtea Supremă a Statelor Unite a consolidat majoritatea conservatoare a acesteia.
Kentucky - nu
O astfel de măsură a fost respinsă în statul conservator Kentucky, astfel că protejarea sau recunoașterea dreptului la avort nu va fi prevăzută în constituția locală.
Cu 95% din secții de votare raportate, cei care au votat „nu” au devansat ușor pe cei care au susținut măsura.
Montana - nu
În Montana, alegătorii au fost întrebați cu privire la o așa-numită lege privind „născuții vii”, care ar impune acordarea de îngrijiri medicale acestora după un avort eșuat.
Bazându-se pe convingerea unor activiști anti-avort că bebelușii au fost lăsați să moară după avort, travaliu sau „extracție”, cum ar fi o operație cezariană, măsura afirmă că toți copiii născuți vii sunt considerați persoane juridice în acest stat.
Medicii care nu reușesc să îngrijească acești copii vii ar fi sancționați cu o amendă de până la 50.000 de dolari și riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 20 de ani.
Datele limitate cu privire la aceste tipuri de incidente sugerează că sunt rare și că este probabil să implice fetuși cu afecțiuni grave care îi fac puțin probabil să supraviețuiască.
