Foarte mulți observatori consideră că ne aflăm la un moment de răscruce tehnologică în domeniul inteligenței artificiale, care intră și mai puternic decât până acum pe delicatul teren al ideilor, limbajului, imaginii și creativității.
Europa Liberă a discutat cu profesioniști din marketing, publicitate, design, cu umoriști sau cu specialiști în radio, cărora le-a cerut să descrie cum percep impactul ChatGPT în activitatea lor.
Ce avantaje și oportunități aduce folosirea acestor sisteme de inteligentă artificială în activitățile creative, dar și ce limite are în acest moment.
Trei definiții de termeni
- Ce e GPT? Este un model care folosește algoritmi de învățare ca să genereze text inteligibil pentru oameni. Este acronimul denumirii „Generative Pre-trained Transformer”.
- Ce e ChatGPT? E o extensie la tehnologia GPT, folosită pentru a produce dialog cu utilizatorul. ChatGPT permite utilizatorilor să primească răspunsuri la întrebări sau să poarte o conversație foarte similară cu una naturală.
- Ce e DALLE•2? E un sistem de Inteligență Artificială care creează imagini realiste și artistice pornind de la o descriere făcută în limbaj natural. Denumirea aplicației e o combinație stilizată între numele pictorului Salvador Dali și personajul Pixar, Robotul WALL-E.
Există deja o întreagă literatură online despre cum companiile pot folosi ChatGPT pentru conținut de marketing pe social media.
În teorie, GPT, ajuns la versiunea 3.5, poate ajuta în sesiunile de brainstorming, poate genera conținut relevant pentru publicații și rețele sociale, poate ajuta la cercetarea și sintetizare conținutului din diverse surse.
Eficiența ChatCPT depinde de măiestria utilizatorului
Ioana Pîrlea este social media manager. Ea e de părere că, în acest moment, ChatGPT îți poate oferi cel mult sugestii și bucăți de text care pot fi folosite.
„Chatul nu are cum să îți înlocuiască o poveste. Oferă date prea tehnice, plate, nu poți să construiești un fir narativ pentru pagina unui business.”
Ioana Pîrlea mai spune că, din experiența ei de până acum, chat-ul generează idei similare dacă ai căutări similare. „Partea de originalitate lipsește, iar aceasta e esențială. Oamenii caută autenticitate. E greu să oferi asta cu un text standard și rigid”.
De cealaltă parte însă, există și posibilitatea de conversație extinsă cu ChatGPT. Pe măsură ce îi ceri lucruri din ce în ce mai specifice, chatul ți le oferă, susține Denis Florent, consultant internațional de radio.
El spune că deja folosește în mod constant ChatGPT, căruia îi cere să scrie scripturi pentru radio, să genereze idei de concursuri și chiar să scrie, de exemplu, întregul mecanism de realizare a concursurilor.
„E exact ca și cum ai lucra cu un om”, afirmă Denis Florent. „Dacă apar răspunsuri care nu sunt satisfăcătoare, poți să îi soliciți să îmbunătățească acolo unde dorești. Îi cer, de exemplu, să facă un script mai prietenos, sau mai agresiv, sau mai amuzant. Am testat, e impresionant”, conchide Denis Florent.
„ChatGPT nu știe de glumă”
Există și un domeniu în care ChatGPT pare să nu fie chiar atât de performant, cel puțin deocamdată: umorul. Tibi Codorean, umorist profesionist, comediant și copywriter proclamă că ChatGPT „nu știe de glumă”. El consideră că textele generate sunt banale, plin de greșeli factuale și lipsite de nuanțe.
„Am încercat să-l fac să genereze umor, propunându-i mai multe premise ofertante și a dezamăgit de fiecare dată. A scos fraze legate de subiect, dar fără urme de glumă. De exemplu, când i-am spus să scrie o colindă despre cum Fuego împodobește singur bradul, a scris o poezie neutră, nici tristă, nici amuzantă.”
„Cred că, în timp, [ChatGPT] se poate dovedi a fi un instrument util. Va funcționa că orice unealtă, depinzând de măiestria mânuitorului”, mai adaugă Tibi Codorean.
Va lua sau nu ChatGPT locurile de muncă ale creativilor?
Impactul pe care îl are deja ChatGPT aduce în discuție perspectiva dispariției sau limitării unor meserii din domeniul creativ. Însă toți cei consultați de Europa Liberă par să fie de acord că în forma actuală, și în acest moment, riscul nu e foarte mare. Cine face însă aceste activități din rutină, într-un mod conformist, ar putea avea într-adevăr probleme.
Ioana Pîrlea susține că atât stilul unui text și cât și avizul de publicare în social media trebuie să fie decise în continuare de o persoană specializată. Din altă perspectivă, Denis Florent e de părere că vor apărea oameni care vor învăța să folosească foarte bine acest instrument, ceea ce va deveni un posibil job în sine. „Dacă ești bun, deștept, poți să folosești acest instrument și să ajungi foarte departe.”
Cei care nu au asimilat noi competențe în mod continuu au devenit irelevanți, incompetenți, au fost aruncați în decor de piața muncii.
La rândul său, Doru Șupeală, realizator al podcastului Hacking Work, manager al Școlii SPOR și autor, spune că anxietatea privind locurile de muncă apare odată cu fiecare mare revoluție tehnologică.
„Sigur că apariția ChatGPT și DALL-E, cu aceste competențe de creare de conținut absolut spectaculoase, este remarcabilă și poate fi asociată cu percepția unui risc profesional. Dar asta s-a întâmplat mereu în istorie, mai ales în cea recentă: cei care nu au asimilat noi competențe în mod continuu au devenit irelevanți, incompetenți, au fost aruncați în decor de piața muncii.”
Ca viziune generală, Doru Șupeală crede că apariția acestui salt tehnologic se va adăuga presiunii digitale și așa ridicate pe care foarte mulți o simt deja, în toate sectoarele, chiar și fară ChatGPT.
„Această viteză uriașă a evoluției tehnologice va face ca tot mai mulți oameni să devină incompetenți, inadaptați și frustrați, să se simtă abandonați de societate și economie.”
Mai mult, continuă Doru Șupeală, „viteza cu care tehnologia ne ajută să muncim duce deseori la epuizare mentală, la burnout, anxietate, stres și depresie. Vedem, de exemplu, cât de puternic crește nevoia de psihologi și terapeuți.”
Dilema legalității
Bogdan Brânzaș e designer și director de creație. El spune că nu folosește creații vizuale generate de Inteligența Artificială, cum ar fi DALL·E 2, dar le-a studiat. Ele ridică două mari probleme, spune el, una de natură legal-etică și una de fond.
„Imaginile sunt generate pe baza experienței creative istorice a omenirii, prezente pe internet. Aceste softuri au 'supt' această creație artistică, au catalogat-o în parametri, stil, culoare, personaj și apoi au băgat-o în algoritmul lor, gratis. Deci Picasso a lucrat gratis, toți pictorii și artiștii din istorie au lucrat gratis. Un tablou de Picasso costă zeci de milioane de euro. O imagine generată de Inteligența Artificială în stil Picasso e gratis”, spune Bogdan Brânzaș.
Mai e și problema de fond, a creației în sine, atrage atenția Bogdan Brânzaș.
„De fapt, Inteligența Artificială se bazează doar pe o experiență anterioară. Ia tot ce s-a creat în trecut și apoi îți scoate ce îi ceri. Unde mai e creația care va apărea în viitor, dacă ajungem să facem totul pe informații vizuale din trecut, bazate pe experiențe anterioare?”, se întreabă directorul de creație.
