Înainte de Summit-ul pentru democrație al președintelui american Joe Biden de săptămâna aceasta, a apărut vestea că Ungaria este singurul stat membru al UE care nu a fost invitat. Din nou.
Prim-ministrul maghiar Viktor Orban și aghiotanții săi au rămas pe dinafară, de unde privesc la unul dintre evenimentele emblematice ale Casei Albe, concepute ca un bastion pentru promovarea principiilor democratice în Statele Unite și în străinătate și pentru a contracara autoritarismul în întreaga lume.
Liderii din 121 de țări au fost invitați la summit, virtual și în persoană. Reuniunea s-a desfășurat la Washington și în alte patru orașe de pe patru continente în perioada 28-30 martie.
Mate Kalo, analist de politică externă și consilier al Parlamentului European, spune că absența Ungariei reflectă o relație care pare să meargă din ce în ce mai rău într-un moment crucial în Europa.
Decizia Rusiei de a invada Ucraina, fără să fie provocată și fără să declare război, a determinat comunitatea internațională să privească evenimentele prin prisma efectelor catastrofale ale războiului și a riscurilor continue.
Kalo a declarat pentru Serviciul Maghiar al RFE/RL că, în ciuda apartenenței Ungariei la NATO și a legăturilor sale economice puternice cu Statele Unite, „anumiți factori politici - putinizarea, tendințele antidemocratice - deteriorează relația”.
O „înrăutățire”
Summitul are loc în contextul în care, timp de aproape 13 ani, criticii spun că Orbán și partidul său de guvernământ, Fidesz, s-au folosit de majoritatea copleșitoare din parlament pentru a-și consolida controlul asupra instituțiilor, pentru a anihila presa independentă și societatea civilă și, mai recent, pentru a submina acțiunile occidentale împotriva agresiunii rusești în Ucraina.
Biden a făcut din Summitul pentru democrație o prioritate, în primul său an de mandat. Dar izolarea Ungariei lui Orbán se pregătea dinainte de învestitura lui Biden, în ianuarie 2021.
Încă din 2019, în calitate de candidat la președinție, Biden a vorbea despre „avansul rapid al autoritarismului, naționalismului și tendințelor iliberale în întreaga lume - nu doar în Rusia și China, ci și în rândul aliaților noștri, în locuri precum Turcia, Filipine, Ungaria".
După ce Ungaria nu a fost invitată la primul Summit pentru democrație din decembrie 2021, Budapesta a reacționat prin blocarea participării oficiale a Uniunii Europene la eveniment.
„Nu numai că modul în care este perceput guvernul maghiar la Washington nu s-a îmbunătățit de atunci, ci chiar s-a înrăutățit”, a spus Kalo.
Kalo a spus că acest lucru nu este surprinzător, având în vedere rezistența continuă a lui Orbán la eforturile UE și NATO de a ajuta Ucraina să lupte împotriva invaziei lui Putin. Premierul ungar a cerut, în mod repetat, ridicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, impuse din cauza războiului din Ucraina.
Dar analistul invocă și ezitările Budapestei de a ratifica aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, sugerând că această atitudine este percepută ca „îndreptată împotriva protecției democrației”. Pentru Finlanda, pasul a fost făcut pe 27 martie, mult după restul țărilor membre UE.
Politica guvernului maghiar de blocare a participării Ucrainei la unele reuniuni NATO a înrăutățit și mai mult relațiile cu administrația Biden, a spus Kalo, adăugând că este un nou tip de relație între Washington și Budapesta, deoarece „nu a existat până acum niciun exemplu de comportament ostil din partea unui aliat".
„Îngrozit din nou”
Relațiile bilaterale dintre cele două țări au primit o nouă lovitură luna aceasta, când Departamentul de Stat al SUA și-a emis evaluările anuale privind drepturile omului.
În cazul Ungariei, a citat stările de urgență consecutive și descrierea de către OSCE a alegerilor naționale din aprilie 2022 ca lipsite de „condiții echitabile de concurență”. De asemenea, raportul vorbește de interferențe politice în sistemul sistemul judiciar, precum și de corupție, de intimidare și de amenințări împotriva minorităților rasiale și sexuale.
Ca răspuns, în timpul unei vizite în Bosnia-Herțegovina, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat pe 22 martie, că este „îngrozit de fiecare dată și în fiecare an” că Statele Unite au temeritatea să emită „declarații atât de critice despre problemele interne și situațiile legate de afacerile interne ale altor țări”.
Galerie foto: Mii de studenți și alți oponenți ai administrației lui Orban au participat la un marș antiguvernamental la Budapesta pe 15 martie, cerând reforme educaționale și schimbarea culturii politice a țării din Europa Centrală.
'Freedom March' In Hungary Calls For Educational Reforms And Political Change
Szijjarto a adăugat că Departamentul de Stat „nu ar trebui să se amestece în politica noastră internă, mai ales că se bazează pe informații părtinitoare, unilaterale”.
Ambasadorul SUA în Ungaria David Pressman a răspuns la întrebarea retorică a lui Szijjarto: „Cum vine asta?", simplu: „Fapte. Dovezi.”
Pressman este un avocat specializat în drepturile omului și a fost numit în batjocură de Orban „om de presă, în loc de un bun prieten” după numirea sa.
Ulterior, Pressman a comparat declarațiile lui Szijjarto cu cele ale Kremlinului, spunând că respingerea criticilor occidentale la adresa recordului de încălcări ale drepturilor omului „sună familiar”.
A fost o mustrare cât se poate de publică a Budapestei la doar câteva săptămâni după ce Pressman s-a întâlnit la Washington cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken și cu înalți oficiali ai Casei Albe „pentru a discuta despre evoluțiile recente din relația cu Aliatul nostru, inclusiv despre retorica unică antiamericană din partea unor înalți oficiali maghiari și retorica antiamericană omniprezentă în mass-media controlată de Guvernul Ungariei”, potrivit unui comunicat al ambasadei .
Pressman a ieșit din acea întâlnire pentru a spune că „Ungaria a ajuns la un moment important în determinarea căii sale viitoare”, înainte de a adăuga fără echivoc: „În vreme ce războiul nejustificat al Rusiei face ravagii alături, acum este timpul pentru o relație mai puternică între Ungaria și aliații săi și partenerii săi transatlantici.”
Ghionturi și vânătăi
Într-un fel, recentele înțepături făcute în public marchează o revenire la dialogul tot mai agresiv dintre Washington și Budapesta, început imediat după cel de-al doilea mandat de prim-ministru al lui Orbán, în 2010, dar care s-a atenuat în timpul președinției americane a lui Donald Trump.
În 2014, regretatul senator republican american John McCain l-a descris pe Orbán drept un „dictator neofascist” în cadrul unei dezbateri privind alegerea de către președintele Barack Obama a unui producător de la Hollywood ca ambasador la Budapesta.
McCain a pus sub semnul întrebării această numire într-un moment în care Ungaria era „pe punctul de a-și ceda suveranitatea unui dictator neofascist [și] de a se băga în pat cu Vladimir Putin”. Declarația a determinat o convocare a însărcinatului cu afaceri al Washingtonului în Ungaria la acea vreme.
Între timp, observatorii internaționali au continuat să avertizeze cu privire la ceea ce numesc atacurile continue ale lui Orbán asupra libertății presei și a guvernării democratice, ceea ce l-a determinat pe un observator maghiar să numească Ungaria un „Frankenstat”.
După 2016, și sub administrația Trump, a avut loc un dezgheț în relațiile tot mai reci dintre cele două țări. Ambasadorul SUA, David Cornstein, l-a adus pe însuși faimosul cântăreț Paul Anka pentru a încânta urechile lui Orbán și ale altor sute de invitați, la sărbătorile de 4 iulie de la ambasada din Budapesta, cu clasicul My Way al lui Frank Sinatra. Orbán, spunea Cornstein, a fost „partenerul perfect” și „un lider foarte, foarte puternic și bun”.
Dar, după alegerea lui Biden în 2020, administrația sa și un Senat controlat de democrați au adoptat o atitudine mai critică, pentru că Orbán a prelungit starea de urgență și a fost reales în 2022 printr-o victorie zdrobitoare, strângând și mai mult legăturile cu Rusia și opunându-se eforturilor UE și NATO de a înarma Ucraina.
Pe lângă criticile privind problemele de guvernare și pozițiile de politică externă, Kalo susține că tensiunile bilaterale ar putea persista, pentru că Orbán și aliații săi par mai degrabă dornici să strângă relațiile cu republicanii pentru a-l înlocui pe Biden în 2024.
Kalo a făcut referire inclusiv la vizita președintei Ungariei, Katalin Novák, în Florida, la începutul acestei luni.
Ea a apărut alături de guvernatorul Floridei, prima speranță pentru nominalizarea republicană la președinție, Ron DeSantis.
Ulterior, Novák, a cărei ascensiune politică include stagii la Ministerul de Externe, ca deputat și apoi ca ministru al familiei în cabinetul lui Orbán, a scris pe Twitter că „A fost minunat să întâlnesc un lider de succes al unui stat american de succes, Florida”.
„O parte semnificativă a bazei electorale republicane și unii politicieni, de asemenea, îl adoră pe Orbán”, a spus Kalo. „Este puțin probabil ca ei să înceapă să-l critice doar din cauza acțiunilor sale în legătură cu Ucraina”.
