Președintele francez Emmanuel Macron și liderul chinez Xi Jinping au emis o declarație comună, la finalul vizitei de trei zile a lui Macron în China, în care au cerut pacea în Ucraina.
Franța și China au căzut de acord să lucreze împreună pentru a aprofunda dialogul militar, într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing și Occident.
Documentul în 51 de puncte – care vizează comerțul, aviația și clima – stabilește intenția celor două țări de a consolida „încrederea politică reciprocă” și „promovarea securității globale”.
În timp ce președintele Emmanuel Macron al Franței și Xi Jinping au încheiat vineri un summit de trei zile, cele două guverne ale acestora au emis o declarație comună în care susțin eforturile de pace și se opun atacurilor asupra instalațiilor nucleare din Ucraina.
Potrivit declarației comune de vineri, Teatrul de Sud al Armatei de Eliberare a Poporului Chinez – principal responsabil pentru Marea Chinei de Sud – va „aprofunda dialogul” cu comanda forțelor franceze din Asia-Pacific.
„Ambele părți susțin toate eforturile de restabilire a păcii în Ucraina pe baza dreptului internațional și a scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite”, se spune în textul declarației citată de Politico.
Declarația comună mai spune că cele două țări „numesc în special femei și copii, victime ale conflictului”, o precizare pe care francezii o interpretează ca un indiciu că China condamnă deportările copiilor ucraineni.
Cu toate acestea, nu au existat angajamente concrete ale Chinei cu privire la Ucraina, fie despre pregătirea discuțiilor de pace, fie despre o discuție Xi - Zelenski, sau pentru eventuala utilizare a influenței Chinei asupra Rusiei.
Liderul chinez Xi Jinping i-a făcut președintelui francez Emmanuel Macron o primire neobișnuit de generoasă, într-o vizită de stat pe care unii analiști o văd ca un semn al ofensivei tot mai mari a Beijingului de a atrage aliații cheie din Uniunea Europeană pentru a contracara Statele Unite.
Cei doi lideri au vizitat împreună sudul Chinei vineri, unde Macron a băut un ceai chinezesc cu Xi într-o fostă reședință a tatălui său din orașul Guangzhou, capitala puterii economice și de producție a provinciei Guangdong, relatează Reuters.
Asemenea incursiuni ale lui Xi cu liderii lumii sunt rare. Diplomații spun că subliniază importanța pe care Beijingul o acordă acestei relații cu un membru cheie al UE, deoarece caută sprijin împotriva a ceea ce Xi a numit „izolare, încercuire și suprimare” de către SUA.
„Toate ofensivele chineze de politică externă au relația SUA-China în fundal așa că a lucra cu orice țară, în special cu puteri medii sau mari, cum ar fi Franța, este ceva ce vor încerca să facă pentru a contracara SUA”, a spus Zhao Suisheng, profesor de studii chineze și politică externă la Universitatea din Denver.
Noah Barkin, analist la Rhodium Group, a declarat că obiectivul principal al Chinei este de a împiedica Europa să se apropie și mai mult de Statele Unite.
„În acest sens, Macron este poate cel mai important partener al Beijingului în Europa”, a spus el. Macron este adesea considerat de diplomați un motor important al politicilor cheie în cadrul UE.
Macron a călătorit în China cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ambii făcând presiuni asupra Chinei în favoarea Ucrainei, dar nereușind să determine vreo schimbare publică a poziției lui Xi.
Cu toate acestea, Macron a primit tratament complet pe covorul roșu.
Von der Leyen, care a descris China drept „represivă” într-un discurs critic înainte de călătoria ei, a făcut o figură uneori deznădăjduită la Beijing, cu un salut discret la aeroport și nefiind invitată la unele evenimente de stat cu Xi și Macron.
„Este clar pentru toată lumea că a fi un vasal strategic al Washingtonului este o fundătură. A face din relația China-Franța o punte pentru cooperarea China-Europa este benefic pentru ambele părți. și către lume”, a scris joi ziarul chinez Global Times, susținut de stat.
Jean-Pierre Raffarin, un fost prim-ministru francez care a călătorit mult în China, a declarat pentru Reuters după ceremonia de semnare a acordului din Marea Sală a Poporului că o parte din farmecul lui Xi și-a făcut efectul.
„Nu este diplomația, mai devreme sau mai târziu, un pic de lingușire?”, s-a întrebat el. „Întotdeauna există un pic de asta în relațiile umane. Fiecare parte se joacă cu asta”.
La Washington, angajamentul diplomatic al Chinei cu Franța este privit cu un anumit scepticism.
Dincolo de Ucraina, China ar aprecia o realiniere care să o apropie din punct de vedere economic de Europa, pe măsură ce relațiile cu Statele Unite ale Americii devin tot mai complicate, dar o astfel de schimbare este puțin probabilă în acest moment, spus analiști familiarizați cu gândirea guvernului american.
Joi, Macron a cerut Beijingului să vorbească cu Rusia cu privire la războiul din Ucraina, în timp ce von der Leyen a spus că Xi și-a exprimat disponibilitatea de a vorbi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Numai că Xi nu a menționat o posibilă conversație cu Zelenski în relatările oficiale făcute de China după primele sale întâlniri.
Analistul Noah Barkin crede că Macron nu pare să fi obținut prea multe de pe urma vizitei salei.
„Macron părea să creadă că îl poate fermeca pe Xi să-și schimbe abordarea asupra războiului”, a spus el. „I-a făcut lui Xi o serie de cadouri – denunțând decuplarea ca pe o capcană, aducând o delegație uriașă de afaceri și reafirmându-și sprijinul pentru autonomia strategică – fără a primi nimic în schimb”.
Curtarea lui Macron de către China face parte din strategia Beijingului de a încerca să iasă din izolarea în care au plasat-o Statele Unite pe fondul diferențelor legate de Taiwan, războiul din Ucraina și restricțiile impuse de SUA asupra exporturilor de tehnologie.
China și-a mărit cheltuielile diplomatice cu 12,2% în acest an, iar liderii și oficiali din Singapore, Malaezia, Spania și Japonia au vizitat-o în ultimele săptămâni.
China a intermediat o destindere neașteptată a relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran în martie, Beijingul dezvăluindu-se ca un factor de pace în Orientul Mijlociu motivat de dorința sa de a modela o lume multipolară.
Angajamentul China-UE va continua în săptămânile următoare, cu șeful politicii externe Josep Borrell și ministrul de externe al Germaniei, care urmează să meargă la Beijing.
„China și Europa pot fi în continuare parteneri”, a spus Wang Yiwei, directorul Centrului de Studii Europene de la Universitatea Renmin din Beijing. „Mai degrabă decât rivalii sau concurenții sistemici”.
