Ungariei i s-a blocat alocarea fondurilor europene de coeziune, precum și cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), din cauza problemelor persistente legate de independența justiției.
Fondurile de coeziune pentru Ungaria (22 de miliarde de euro) au fost blocate în decembrie, pe motiv că țara nu se conformează Cartei europene pentru drepturile fundamentale ale omului.
Reforma propusă acum ar întări independența politică și financiară a tribunalelor, inclusiv a Curții Constituționale și a Consiliului Judiciar Național. De asemenea, ar limita puterea autorităților de a contesta deciziile Curții Constituționale.
Reformele ar putea debloca 13 din cele 22 de miliarde de euro în fonduri europene alocate Ungariei prin politica de coeziune.
Alți bani au fost blocați din pricina mecanismului de condiționalitate al UE, care permite oficialilor de la Bruxelles să rețină fondurile pentru țările care nu țin cont de standardul minim al democrației impus la nivel european.
Aceste sume, 8,8 miliarde de euro, ar putea fi accesate dacă Ungaria se va angaja la reforme anticorupție, dacă va respecta independența academică a universităților și dacă va renunța la legile anti-LGBT și anti-refugiați.
Alte 5,8 miliarde de euro în granturi și 6,6 miliarde în împrumuturi vor putea fi accesate dacă Ungaria va îndeplini jaloanele din planul național de redresare - PNRR.
Economia Ungariei este profund afectată de inflația care a ajuns la peste 25%, motiv pentru care politicienii care s-au împotrivit cerințelor europene în ultimii ani par, acum, să dea înapoi.
Reformele nu trebuie aprobate doar la Budapesta, ci și la Bruxelles.
Ele au fost discutate în ultima săptămână cu oficialii europeni, iar aceștia au căzut de acord că, dacă vor fi aplicate, vor debloca fondurile de coeziune către Ungaria. Potrivit surselor Politico, Comisarul pentru buget Johannes Hahn ar fi aprobat preliminar setul de reforme după ce a vizitat pe 2 mai politicienii de la Budapesta. La Bruxelles, ministrul ungar al Justiției a discutat cu comisarul european al Justiției.
„Avem undă verde de la Bruxelles”, a scris săptămâna trecută, pe
Facebook, ministrul Justiției, Judit Varga.
Europa Liberă Ungaria avertizează că, deși acesta este un pas înainte, nu înseamnă că negocierile s-au terminat sau că Ungaria va avea acces garantat la fondurile europene.
Într-un răspuns către Europa Liberă Ungaria, reprezentanții Comisiei Europene au declarat că „discuțiile tehnice despre reformele justiției în legătură cu PNRR-ul Ungariei au progresat cu succes. Comisia va estima progresul Ungariei în faza următoare.”
„Dezbaterea tehnică dintre Comisie și guvernul ungar pe tema reformelor judiciare conține elemente pozitive pentru întărirea sistemului judiciar independent, dar modul în care sunt introduse în parlament, încalcă regulile europene de guvernare și cerințele pentru transparență”, a declarat unul dintre directorii Comitetului Helsinki din Ungaria, Marta Pardavi.
Ungaria și Polonia nu au putut accesa anul acesta fonduri europene din pricina neajunsurilor care țin de statul de drept.
Europarlamentarii au trimis, pe 24 aprilie, o scrisoare deschisă către Comisie în care cer ca Ungaria să nu primească fondurile europene din PNRR, amintind numeroase legi adoptate recent care contribuie la deteriorarea statului de drept. Ei scot în evidență legea Educației, care limitează grav libertatea de exprimare a profesorilor.
Europarlamentarii sunt îngrijorați de legile regimului iliberal de la Budapesta, pentru că Ungaria este programată să preia președinția Consiliului European pe 1 iulie 2024.
Ei cer continuarea procedurii din Art. 7 al Tratatului UE, declanșată în 2018, potrivit căreia membrii UE pot semnala o încălcare a valorilor europene. În această situație, Consiliul European ar putea suspenda o parte dintre drepturile statului membru în cauză, inclusiv dreptul la vot în cadrul Consiliului.
Scrisoarea a fost semnată de majoritatea europarlamentarilor, cu excepția grupului conservator.
