În peste 80% dintre școlile din Dolj, clasele au fost, astăzi, goale. În cancelarii, profesorii au corectat lucrări, au completat fișe sau pur și simplu au stat de vorbă. Elevii au rămas acasă, în grija părinților sau a bunicilor, sau singuri.
Cartierul Eroilor, Craiova. Singura școală din cartier poartă numele celui mai mare primar pe care l-a avut Bănia. Nicolae Romanescu. Într-unul dintre cele două corpuri de clădire ale școlii, câțiva profesori stau de vorbă în cancelarie.
Sunt în grevă toți, iar cei peste 1000 de elevi au rămas astăzi acasă. Profesorii au ecusoane pe care scrie grevist și sindicatul din care fac toți parte. Școala e frumoasă, curată, dar extrem de tăcută.
Profesorii se plâng că au salarii foarte mici
Liderul de sindicat, Gabriela Aranghel ne explică de ce nu a fost o mare problemă pentru părinți ce vor face cu copii care nu mai merg la școală.
„Părinții copiilor au fost alături de noi. Fiecare am avut grijă ca mesajele pe care le-am transmis să fie clare, și trebuie să ne ajute, să înțeleagă că nu se mai poate. Avem nevoie să fim ajutați, cadrele didactice să fie plătite așa cum merită, școala să intre în normalitate.
Nu ni s-au semnalat probleme. Fiecare s-a descurcat, fie să rămână cineva acasă, fie să rămână singurei pentru că sunt mari. Noi avem acest noroc că avem copii care încă stau singuri, care se joacă frumos singuri și în casă și afară, pentru că suntem o școală de cartier, cu oameni care-și cresc copiii ca înainte.”
Ceva mai aproape de centru, într-un cartier cochet de vile este Școala Mircea Eliade. Una dintre unitățile de învățământ de prestigiu pentru care părinții se bat pentru un loc. Mulți și-au luat chiar vize de flotant ca să-și poată aduce aici copiii. În școală e pustiu.
Clasele au ușile deschise, iar în cancelarie sunt câțiva profesori și directoarea.
„Am același salariu din 2017”, ne spune directoarea. „Am și doctorat și salariul meu brut este puțin peste 7.400 de lei, iar sporul de vechime s-a oprit la 25%, că așa e legea.”
Lidera de sindicat, Caterina Anghel, confirmă. Și ea are salariu brut tot în jur de 7.000 de lei și peste 25 de ani de vechime. Asta înseamnă un venit net de 4.000 de lei.
În școala lor toți profesorii și personalul auxiliar sunt în grevă.
„Părinții sunt alături de noi”, completează aceasta. „Nu au fost cazuri în care părinții să nu poată găsi soluții, cu cine să lase copiii. S-au descurcat.”
Școli goale, parcuri pline. Părinții și-au luat liber sau concediu
În parcul de lângă școală e plin de copii. Cu părinți, cu bone. Părerile lor sunt împărțite. Unii sunt de acord cu protestul cadrelor didactice, alții nu. Le înțeleg nemulțumirile, dar și ei au probleme.
Una dintre bone crede că mulți oameni sunt nedreptățiți, dar nu pot face nimic că nu au aceeași putere ca profesorii care au pus la lacătul pe clase.
Pe o alee, atentă la o fetiță pe o bicicletă, o fostă profesoară ne atrage atenția că de la educație pleacă tot. Și de la respectul pentru cadrul didactic.
Târgul dedicat Educației nu a fost suspendat. Elevii mai mari și-au găsit preocupare
La Universitate, în centrul Craiovei, peisajul se schimbă brusc. Zeci de profesori și elevi participă la Târgul Ofertelor Educaționale. Altfel spus, fiecare liceu își face reclamă cum știe mai bine pentru avea cât mai mulți candidați după evaluarea națională.
În holul enorm de la intrare sunt de la roboți, la prajituri, la ateliere improvizate de coafură. Dar puțini vizitatori.
Am stat de vorbă cu elevii veniți să-și promoveze școlile. Sunt alături de profesori, dar puțin confuzi privind programul lor. S-ar putea să aibă ore cu cadrele didactice care nu s-au alăturat grevei. Așteaptă vești pe Whatsapp, noua gazetă de perete a învățământului din România.
Două tinere de la Colegiul „Elena Cuza”, eleve în clasa a 10-a, nu înțeleg de ce a fost ales acest moment pentru protest.
„Ar trebui să înghețe anul, și mai sunt trei săptămâni de școală, așa că nu văd sincer rostul acestei greve”, ne explică tânăra.
„Vom avea de suferit, noi elevii, dar încercăm să-i înțelegem și pe profesori că au nevoie de un salariu, au și ei o familie pe care să o întrețină”, o completează colega ei.
Un coleg al fetelor ridică o întrebare. „De ce fix acum au ajuns să se revolte pentru salarii, că nu sunt suficient de mari?”
La liceul lor nu toți profesorii sunt în grevă, iar unii își țin cursurile la clasă. Astăzi, cei trei elevi au fost la Târgul Educațional. Ce vor face mâine vor afla abia diseară, când pe grupul de WhatsApp se va anunța cine ține ore și cine nu.
Din cele puțin peste 200 de școli și licee din Dolj, în doar 37, majoritatea din mediul rural, s-au făcut astăzi ore în mod normal. Statistica vine de la liderul FSLI Dolj, Bogan Manea, care consideră că acțiunea de protest este de amploare în județ.
Cum s-a procedat în unitățile de învățământ în care sunt cadre didactice care nu s-au alăturat protestului ne-a explicat Nicușor Cotescu, liderul sindicatului Spiru Haret Dolj.
„Acolo unde au existat, însă, cazuri de profesori care nu au intrat în grevă s-au comasat orele, s-a schimbat orarul. Decizia a aparținut Consiliilor de Administrație ale școlilor cum își reorganizează activitatea zilnică.”
Amândoi liderii de sindicat sunt convinși că greva va continua pentru că nu există voința politică de a rezolva lista de revendicări. Nici măcar de dialog.
„Vom continua greva până când guvernanții își vor da seama că trebuie negocieri. Până acum nu ne-a invitat nimeni la discuții”, ne spune Bogdan Manea de la FSLI.
Colegul său de la Spiru Haret așteaptă vești bune de la Guvern. „Dacă nu, vom trece la ample proteste de stradă. Și nu cred că se va rezolva.”
Capitala, sub semnul grevei profesorilor, dar fără negocieri la Guvern
La București, lucrurile nu au fost la fel de simple cu elevii rămași acasă. Lipsiți de soluții, părinții n-au avut încotro decât să-și ia liber de la serviciu. Nu știu însă cum o sa se descurce dacă greva va continua.
„Mi-am luat liber azi”, ne spune o mămică. „Dacă se prelungește, nu-mi doresc, dar o să găsim metode. Sperăm să nu fie nevoie.”
Din afara sistemului greva se vede altfel. Oamenii care nu mai au legături cu educația din România nu cred ca o creștere salarială va rezolva probelemele. Cei mai în vârstă se uită nostalgic la învățământul „de pe vremea lor” și cred că adevărata problemă este calitatea educației care, acum, lasă de dorit.
“Eu consider că un profesor are vocație când îți ia un copil de la 4 sau 5 și ți-l duce la 7 sau 8. Noi când ne duceam la școală, ne duceam fără vreo temă făcută? Dar se învăța carte. Acum nu se mai învață”, ne explică o doamnă. Și e convinsă că protestul nu e chiar doar voința sindicaștilor.
„Eu văd acum greva asta, într-un fel, impusă, că vine rotativa și trebuie să le dăm la aștia în cap.”
La fel crede și soțul femeii.
„De ce vii acum când știi că e Evaluare, e BAC și faci grevă? De ce? Adică, practic, șantajeză Guvernul. De ce n-au făcut-o acum 2 ani?”
O mămică ce nu are probleme cu greva pentru că își duce fetița la o grădiniță privată e pe jumătate de acord cu protestul dascălilor, dar susține că „sunt probleme sistemice și nu se reduce totul la bani, deci nu se va rezolva totul cu o mărire de salariu”.
În București, nu a mai fost nicio discuție între guvernanți și sindicaliști, luni. La întâlnirea din weekend au participat premierul Nicolae Ciucă și viitorul șef al Executivului, Marcel Ciolacu.
Reprezentanții Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanți si cadrele didactice titulare din unitățile de învățământ aflate in zone defavorizate. Și au menținut angajamentul de a majora salariile pana la maximul grilei personalului nedidactic, se arată într-un comunicat transmis de Guvernul României.
„Va fi asumat un calendar astfel încât pana la data de 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii sa fie finalizat proiectul noii legi a salarizarii, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât, la 1 Septembrie a.c. să poată fi înaintat Parlamentului României pentru aprobare”, spune comunicatul Guvernului de după negocieri.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” și Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au transmis și ele un conunicat prin care au respins oferta.
„NU avem nevoie de ajutoare sociale! NU suntem asistaţi social! AVEM nevoie de salarii decente! NU am decis să facem grevă peste noapte! NU facem jocuri politice!ste greva oamenilor şcolii, este greva celor peste 200.000 de angajaţi din învăţământ, care s-au săturat de nepăsarea guvernanţilor. Este greva celor care spun răspicat: AŞA NU SE MAI POATE”, au decretat sindicatele.
Ele cer ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4.000 de lei, iar un profesor la final de carieră să primească 7.000 de lei în mână. Și acum amenință cu proteste de stradă în următoarea perioadă.
„Atenţionăm Guvernul României că, dacă în perioada imediat următoare nu se implică serios în soluţionarea problemelor care fac obiectul grevei generale din învăţământ şi nu vine cu propuneri care să fie acceptate de membrii de sindicat, salariaţii din educaţie sunt hotărâţi ca, în paralel cu greva generală, să iasă masiv în stradă”, au mai transmis sindicaliştii.
Cluj: Profesorii debutanţi îşi împart veniturile între chiriile mari şi vânătoarea de reduceri
În judeţul Cluj, 68% din cei peste 10.000 angajaţi din sistemul de educaţie au aderat la greva generală din învăţământ, potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ).
Cei peste 100.000 de elevi din judeţ fie nu au ţinut deloc ore - în cazul celor cu învăţători care s-au asociat grevei, fie au participat la una-două ore.
Ilinca şi Toni sunt elevi pe clasa a VIII-a la liceul Nicolae Bălcescu şi luni au avut doar Română şi Istorie, unde profesorii nu au fost în grevă.
„Mâine am avea normal Mate, dar nu vom ţine. E rău pe undeva, că ne pregătim totuşi pentru Evaluarea Naţională. Pe de altă parte ne putem organiza un pic mai bine programul de învăţare pentru examen”, spune băiatul.
„Mai rău decât faptul că facem sau nu ore este că nu ştim ce se va întâmpla cu BAC-ul”, adaugă un elev de a XII-a de la un alt liceu, aflat în trecere.
Două treimi din cadrele didactice ale liceului Bălcescu au fost în grevă luni.
„Din vreo 110 angajați (ai școlii) 77 sunt în grevă. Cadrele didactice sunt prezente la serviciu conform orarului, dar nu intră la clasă și nu supraveghează elevii. S-au făcut orare speciale pentru cadrele didactice care nu fac grevă”, spune Adela Părăian, profesoară de matematică şi secretar al sindicatului unităţii şcolare, afiliat FSLI.
De asemenea, la clasele pregătitoare o parte din învăţătoare „au semnat pentru grevă”, dar „vor rămâne cu copiii, să îi supravegheze pe perioada programului școlar, pentru că părinții nu au ce face cu ei acasă”.
În cazul elevilor de la pregătitoare, inclusiv învăţătoarele aflate în grevă au decis să supravegheze totuşi copiii, astfel încât părinţii să nu fie puşi în situaţia de a nu avea cu cine să îi lase acasă.
Profesoara predă de aproximativ 20 de ani, are gradul didactic unu, însă nu se laudă cu salariul. Cea mai critică este însă situaţia cadrelor didactice debutante, cu care se solidarizează.
„Avem colegi care câștigă 2.500 de lei pe lună, 1.700 de lei plătesc chiria, mai plătesc ceva la cheltuieli și cu diferența vânează prețurile din magazine. Că la Lidl sunt 2 lei fulgii de ovăz, că găsește cu 18 lei carne de pui, își ia cantități foarte mici, ca să poată să își drămuiască veniturile până la următorul salariu. Ceea ce mi se pare nefiresc pentru un debutant”, explică ea.
Tocmai din cauza salariilor neatractive ar exista o criză de cadre didactice în municipiul reşedinţă de judeţ, explică ea.
Liana Şuteu este chiar unul din profesorii debutanţi, pentru care veniturile se dovedesc insuficiente sau cel mult la limită.
„Nu mi se pare normal ca un profesor debutant să aibă doar 2.700 de lei - 2.800 de lei, ce faci? Poate la țară te descurci cu banii ăștia, dar într-un oraș precum Cluj-Napoca nu o să poți. Chiar nu sunt mulțumită cu salariul”, explică ea.
„Plătesc rată și îmi este foarte greu, sincer, îmi este foarte greu. Se zice că profesorii fac bani pe lângă? Da, dacă lucrezi câte 10-12 ore pe zi, poate da, faci bani pe lângă, dar dacă nu, ce bani faci pe lângă?”, se destăinuie profesoara.
Păsurile profesorilor tineri fiind importante, apropierea examenelor naţionale este momentul oportun ca guvernanţii să înţeleagă că există o problemă.
„Dacă nu strângem cu ușa [acum], atunci când? La începutul anului școlar, când nu este nicio presiune?”, se întreabă retoric.
Soluţia este nu să crească procentual salariile debutanţilor, ci să fie mărită baza de plecare a salariului - la nivelul salariului mediu brut pe economie - cum cer de altfel sindicatele şi alocarea acelui procent mult promis de 6% din PIB pentru educaţie, spune Adela Părăian.
Liderul de sindicat al şcolii, Dan Ciocios, profesor de educaţie plastică, crede că greva generală se poate stinge doar dacă guvernanţii vor vira banii pe care i-ar datora încă angajaţlor din sistem, conform Legii 153 privind salariile angajaţilor plătiţi din fonduri publice.
De asemenea, vor trebui plătite şi restanţele câştigate în instanță de sindicate şi grupuri de profesori, tocmai pentru drepturi salariale prevăzute în legislaţie şi neachitate, adaugă el.
„Nu e vorba doar de bani, ci şi de respect”
La cea mai mare şcoală din judeţ, cu 2.200 de elevi, Onisifor Ghibu din cartierul Grigorescu, aproximativ 75% din cadrele didactice au intrat în grevă, potrivit directoarei Melinda Bereş.
Autorităţile centrale trebuie să privească şi dincolo de revendicările strict financiare, subliniază ea.
„Nu e vorba doar de bani în toată această situaţie, ci şi de faptul că autoritatea, respectul de care se bucură cadrul didactic a scăzut. Toată presiunea cade de multe ori pe noi, autoritatea ne este limitată, elevul nu poate să fie exmatriculat, unii devin obraznici, părinţii ne reproşează ba că predăm prea mult, ba prea puţin”, explică ea.
Dacă şi la Ghibu dar şi la majoritatea celorlalte şcoli o parte din elevi au mers la cursuri, sunt şi unităţi unde cursurile au fost suspendate în totalitate.
„Niciun elev nu a venit la cursuri, cei care au dorit să facă ore cu elevii, au făcut-o în regim online”, a spus Dana Feneşan, directoarea liceului Dumitru Tăuţan din Floreşti, Cluj, cea mai mare comună din România, cu peste 50.000 de locuitori.
E încrezătoare că revendicările vor fi recepţionare şi de la mijlocul săptămânii elevii se vor putea întoarce la cursuri.
